Președintele Chinei, Xi Jinping, a subliniat necesitatea accelerării planificării și construcției unui nou sistem energetic pentru a asigura securitatea energetică a țării, într-un context global marcat de instabilitate și șocuri energetice. Anunțul a fost făcut într-un moment în care tensiunile internaționale și războiul din Iran continuă să influențeze piețele de energie, generând preocupări cu privire la disponibilitatea resurselor pentru economiile din întreaga lume.
Xi Jinping a reiterat, de asemenea, angajamentul Chinei față de dezvoltarea energiei hidroelectrice și a subliniat necesitatea protejării resurselor naturale ale țării, ca parte a strategiei naționale pentru autonomie energetică și reducerea dependenței de surse externe. Declaratia a fost făcută publică la câteva săptămâni după declanșarea crizei gazelor și petrolului, ca urmare a conflictului din Iran și a altor factori geopolitici care au destabilizat piețele globale.
reacția Chinei la contextul global energetic
După izbucnirea conflictului în Iran, tensiunile geopolitice s-au intensificat, iar prețurile energiei la nivel mondial au cunoscut fluctuații majore. În acest climat, președintele Xi a subliniat importanța implementării unui nou sistem energetic național, capabil să facă față acestor provocări și să asigure stabilitatea economică a Chinei. El a cerut autorităților să intensifice eforturile pentru accelerarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile și pentru diversificarea surselor de alimentare cu energie.
„Protejarea securității energetice este o prioritate națională, iar dezvoltarea și modernizarea sistemului energetic trebuie să fie accelerate pentru a răspunde noilor realități globale,” a declarat Xi Jinping. El a adăugat că această strategie trebuie să fie integrată cu eforturi de protecție a mediului și de reducere a emisiilor de carbon, în concordanță cu angajamentele Chinei în cadrul acordurilor climatice internaționale.
Prioritățile Chinei în domeniul energiei
Sub conducerea lui Xi Jinping, China pune un accent sporit pe energia hidroenergetică, considerată o componentă majoră a strategiei de autarhie energetică. Construcția de mai multe centre hidroelectrice, în special pe râurile Yangtze și Mekong, este văzută ca un pilon pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și pentru asigurarea unui flux constant de energie.
În plus, Beijingul și-a propus să-și consolideze infrastructurile de stocare și transport al energiei pentru a minimiza riscurile de întreruperi. Analiștii spun că aceste măsuri vin și ca răspuns la provocările create de războiul din Iran și la instabilitatea din piețele globale de energie, dar și ca parte a unui plan național detransformare a sectorului energetic până în 2030.
Guvernul Chinei încearcă să-și protejeze economia și populația de eventuale crize energetice prin diversificarea surselor de energie, crearea de rezerve strategice și stimularea investițiilor în tehnologiile verzi și alternative. Anunțul de la începutul anului 2023 indică o strategie pe termen lung, menită să crească reziliența sistemului energetic național.
viitorul energetic al Chinei – o provocare strategică
Decizia de a accelera planurile pentru un nou sistem energetic vine într-un moment de incertitudine geopolitică și economică. Liderii chinezi știu că lipsa de pregătire adecvată poate avea consecințe grave pentru stabilitatea economică și socială. În cele din urmă, eforturile de consolidare și modernizare a infrastructurilor energetice trebuie să fie susținute de o politică coerentă și de investiții masive în tehnologie și inovare.
Astfel, Beijingul investește deja în explorarea și exploatarea resurselor de energie hidro și regenerabilă, precum și în dezvoltarea tehnologiilor pentru energie verde. La începutul lunii februarie 2023, partidele guvernamentale au aprobat pachetul de măsuri pentru creșterea capacităților în domeniul energiei verzi, fiind vizate proiecte majore în zonele montane ale țării, cu obiectivul de a atinge o capacitate de 200 GW în energie solară și eoliană până în 2030.
