Vulnerabilitățile democrației românești, analizate de șefa CCR
Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (CCR), atrage atenția asupra vulnerabilităților interne care amenință democrația. Aceasta subliniază importanța adaptării instituțiilor la realitățile contemporane, inclusiv impactul rețelelor sociale. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind viitorul democrației și rolul instituțiilor fundamentale.
Tănăsescu consideră că actuala Constituție a României este funcțională, deși perfectibilă. Din punctul său de vedere, o revizuire fundamentală nu este necesară. Potrivit acesteia, garanțiile constituționale pot genera frustrări pentru clasa politică, determinând-o să respecte anumite limite. Totuși, șefa CCR a menționat necesitatea unor ajustări legislative pentru eficientizarea activității instituției.
Modificări legislative pentru o mai bună funcționare a CCR
Un exemplu concret este modificarea articolului 29 din Legea Curții Constituționale. Tănăsescu propune înlocuirea termenului „citare” cu „înștiințare”. Această schimbare ar permite o mai bună gestionare a resurselor, având în vedere volumul mare de dosare, de circa 16.000, multe dintre ele fiind repetitive. Scopul este de a concentra eforturile asupra cauzelor complexe, care necesită o atenție sporită.
Impactul populismului și al referendumurilor
În discursul său, Simina Tănăsescu a abordat și creșterea curentului populist, precum și utilizarea referendumurilor. Aceste instrumente democratice, deși legitime, pot crea un echilibru fragil. Șefa CCR a subliniat potențialul acestora de a afecta negativ stabilitatea democratică, dacă nu sunt gestionate corespunzător.
Elena-Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale a României în iulie 2023. Mandatul său este de trei ani. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției în 1992, succedându-l pe Marian Enache. Experiența sa profesională include o carieră academică solidă, cu studii de drept la Universitatea din București și doctorat la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. De asemenea, a efectuat studii postdoctorale în drept constituțional și deține o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne.
În contextul numirii sale, Tănăsescu a declarat că „această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”.
Sursa: Libertatea
