Piața rezidențială din România traversează o perioadă de ajustare, în care interesul pentru cumpărare nici nu scade, nici nu se transpun în tranzacții efective. Potrivit unui sondaj realizat de Unlock Market Research pentru COLLIERS, proporția românilor din mediul urban care dețin locuința în care locuiesc a scăzut la 70,5% în 2026, comparativ cu 73% în 2025. În același timp, numărul celor care locuiesc în chirie a crescut, de la 11,3% la 15,9%. În ciuda acestui interes crescut pentru achiziție, vânzările de locuințe au suferit o scădere de aproximativ 20% în primele două luni ale anului, atât în București, cât și la nivel național.
Datele indică o tendință clară: deși dorința de a deține o locuință rămâne ridicată, condițiile actuale nu favorizează concretizarea acesteia. Creșterea prețurilor, costul finanțării și oferta restrânsă de locuințe noi fac ca trecerea de la intenție la tranzacție să fie tot mai dificilă, mai ales pentru categoriile cu venituri limitate, precum tinerii. În aceste condiții, mulți amână momentul cumpărării, iar cererea, deși persistentă, devine latentă, așteptând condiții mai favorabile.
Gabriel Blăniță, Director Valuation & Advisory Services la COLLIERS România, explică această dinamică: „Piața intră într-o fază de ajustare, în care diferența dintre intenție și tranzacție devine tot mai vizibilă. Creșterea prețurilor, costul finanțării și oferta limitată de locuințe noi fac ca decizia de cumpărare să fie amânată, mai ales în rândul tinerilor.”
De asemenea, criteriile de selecție devin tot mai stricte. Cumpărătorii analizează nu doar prețul de achiziție, ci și costurile totale ale locuirii. Timpul petrecut în trafic, accesul la transport, proximitatea față de servicii și eficiența energetică a locuinței devin factori determinanți pentru alegerea unui imobil.
Aceste schimbări afectează în special populația tânără, sub 35 de ani, care resimte cel mai puternic scăderea accesului la proprietate. Creșterea ponderii chiriilor și scăderea numărului de tranzacții complică trecerea de la închiriere la cumpărare, pentru acești cumpărători. În primele două luni ale anului, numărul tranzacțiilor de pe piața rezidențială s-a redus cu circa 20%, atât în București, cât și pe plan național.
Oferta de locuințe noi rămâne limitată, ceea ce limitează opțiunile pentru cei interesați. Această situație contribuie la menținerea presiunii asupra prețurilor, dar și la dificultățile de acces pentru potențialii cumpărători. Costurile de finanțare, prețurile ridicate ale locuințelor și despărțirea dintre ofertă și cerere fac ca sărăcia accesului la proprietate să fie tot mai accentuată.
Gabriel Blăniță menționează că „narațiunea principală a începutului de an o reprezintă deteriorarea accesibilității reale. Pentru mulți, locuința dorită devine tot mai greu de susținut financiar, fără un avans semnificativ sau venituri stabile.”
Moda achiziției răspunde din ce în ce mai mult noilor condiții, iar cumpărătorii își adaptează așteptările. Oferta trebuie să fie calibrată în funcție de bugetele actuale, întărind tendința unei piețe mai selective. În acest context, riscul de a pierde potențiali cumpărători prin strategii comerciale sau ajustări de preț crește, pe măsură ce segmentul de locuințe accesibile devine tot mai competitiv.
În privința pieței, evoluția rămâne clară: cererea persistă, dar se ezită în fața realităților financiare. La începutul anului, restricțiile de acces și dificultățile financiare au făcut ca piața să mute interesul acolo unde condițiile permit, chiar dacă entuziasmul pentru proprietate nu s-a stins. În luna februarie, doar în București, s-au înregistrat cu aproape 20% mai puține tranzacții decât în aceeași perioadă a anului precedent, arătând clar decalajul dintre intenție și posibilitate.
