Conform Economistul.ro: Piața de Energie din România: Traiectoria Ieșirii din Crisă și Provocările Viitoare
Piața energetică din România funcționează de câțiva ani într-un regim excepțional, marcat de intervenții guvernamentale masive sub presiunea crizei energetice europene, a războiului din Ucraina și a volatilității prețurilor. Plafonarea și compensarea tarifelor, taxele suplimentare și măsurile administrative au suspendat logica unei piețe concurențiale, ridicând întrebarea fundamentală: cum ieșim inteligent din această stare de excepție?
Reconstrucția pieței, nu perpetuarea excepției
Artificiile legislative menite să protejeze consumatorii de facturi imposibil de suportat au avut inițial o justificare legitimă. Problema majoră apare însă atunci când excepția riscă să devină regula pe termen nedeterminat. „Problema apare atunci când excepția riscă să devină regulă pe termen nedeterminat”, subliniază Oana Ijdelea, managing partner al Ijdelea & Asociații. O piață energetică sănătoasă nu poate funcționa pe termen lung prin substituirea mecanismelor economice cu decizii administrative. O provocare strategică pentru România este reconstruirea unei piețe funcționale, bazată pe reguli predictibile și investiții private, în detrimentul unui model în care statul devine arbitrul permanent al prețurilor.
Strategia credibilă de ieșire din plafonare
Prima urgență este definirea unei strategii credibile de ieșire din mecanismele de plafonare. Eliminarea bruscă a măsurilor de protecție poate genera șocuri sociale și economice, în timp ce menținerea lor pe termen nedefinit distorsionează semnalele reale de preț. „În energie, prețul nu reprezintă doar costul unui produs. El este și principalul semnal economic care ghidează investițiile viitoare”, explică Oana Ijdelea. O strategie matură de exit trebuie să fie graduală, predictibilă și comunicată din timp, oferind consumatorilor și furnizorilor bazele economice reale pentru construcția ofertelor pe termen lung.
Redefinirea consumatorului vulnerabil
O altă problemă majoră vizează redefinirea conceptului de consumator vulnerabil. Vulnerabilitatea energetică este adesea tratată generic, dar din perspectivă juridică și economică, ea trebuie definită prin criterii clare: nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuinței și alte particularități sociale. Protecția socială eficientă nu subvenționează pe toată lumea, ci identifică precis categoriile care au nevoie de sprijin, evitând astfel risipirea resurselor publice și menținând disciplina economică a pieței.
Efectele juridice ale intervențiilor fiscale
Intervențiile fiscale și parafiscale din ultimii ani au generat un număr semnificativ de litigii între operatorii economici și stat. Impredictibilitatea regimului juridic crește costul de finanțare și descurajează investițiile. „Capitalul privat poate accepta niveluri ridicate de fiscalitate. Poate accepta chiar și reglementări stricte. Ceea ce acceptă mult mai greu este impredictibilitatea”, atrage atenția Oana Ijdelea. Reducerea investițiilor înseamnă capacități de producție mai scăzute, dependență crescută de importuri și, implicit, vulnerabilitate pentru întreaga economie.
Energia reprezintă infrastructură critică, securitate națională și competitivitate industrială. România are nevoie de o arhitectură post-plafonare care să combine protecția consumatorului vulnerabil, funcționarea concurențială a pieței și stimularea investițiilor private. Succesul tranziției va fi măsurat prin capacitatea sistemului de a oferi energie accesibilă, investiții suficiente și reguli stabile, nu prin amploarea intervenției statului.
Oana Ijdelea este managing partner al Ijdelea & Asociații, avocat cu peste 20 de ani de experiență în domeniul energetic și nu numai. Contribuțiile sale includ participarea la redactarea legislației primare și secundare și activitatea în consiliile de administrație ale unor companii importante.
Sursa: Economistul.ro
