Conform Economica: Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, ajungând la 283,8 milioane de barili săptămâna trecută. Această scădere marchează a doua oară în acest an când rezervele ating un minim istoric, după ce la începutul lunii august au coborât sub pragul simbolic de 300 de milioane de barili.
Eliberări coordonate și consecințe neprevăzute
Situația actuală este o consecință directă a deciziei administrației președintelui Donald Trump de a autoriza eliberarea a 172 de milioane de barili din această rezerva. Această mișcare a făcut parte dintr-o acțiune coordonată la nivel internațional, implicând 32 de țări membre ale Agenției Internaționale a Energiei (AIE), care au decis să pună pe piață un total de 400 de milioane de barili.
Livrările au început la scurt timp după anunț și se preconiza să se desfășoare pe parcursul a aproximativ 120 de zile. Administrația de la acea vreme a promis că aproximativ 200 de milioane de barili vor fi reintroduși în rezerva în termen de un an, fără a implica costuri suplimentare pentru contribuabili.
Limite operaționale și avertismente ale experților
Legislația federală stabilește o limită minimă operațională pentru rezerva strategică, fixată la 252,4 milioane de barili. Totuși, la nivel general, se consideră că un nivel optim, necesar pentru o pompare și procesare eficientă a petrolului, se situează între 250 și 300 de milioane de barili. Actualul nivel testază tocmai aceste limite inferioare.
Experții în domeniu trag un semnal de alarmă cu privire la eficacitatea acestor intervenții. Ben Cahill, analist energetic la Consiliul Atlantic, avertizează că eliberările de stocuri au beneficii din ce în ce mai reduse. „La un moment dat devine o mișcare auto-distructivă, deoarece eliberarea unei cantități mai mari de petrol pe piață este eclipsată de percepția că rămânem fără opțiuni”, a declarat acesta.
Dependența de stocuri într-un context geopolitic tensionat
Declinul actual al rezervelor strategice coincide cu o perioadă în care piața petrolieră funcționează, conform analistului Saul Kavonic de la MST Marquee, „pe baza unui card de credit al pieței petroliere”. Fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz se mențin la aproximativ o treime din nivelurile anterioare izbucnirii unui conflict major. Utilizarea stocurilor, în loc de o ofertă nouă, a contribuit la menținerea cotației petrolului Brent sub pragul de 110 dolari pe baril pe parcursul crizei.
O parte semnificativă a acestei reduceri de stocuri, aproximativ 133 de milioane de barili, este structurată sub formă de schimburi cu companiile energetice Shell, Vitol și Trafigura. Acestea s-au angajat contractual să returneze 1,25 barili pentru fiecare baril primit, iar livrările de înlocuire sunt programate să înceapă la începutul anului viitor.
Sursa: Economica
