România începe anul 2026 cu un nou bilanț în zona ocupării forței de muncă, înregistrând un număr record de peste 22.500 de angajări în primele două luni ale anului. Conform datelor centralizate de ANOFM, acest început de an indică o relansare a pieței muncii, după perioade marcate de instabilitate economică și criza generată de pandemie. În condițiile în care guvernul a implementat o serie de programe menite să sprijine ocuparea, rezultatele par să pună bazele pentru o recuperare semnificativă a forței de muncă.
O redistribuire a angajaților pe grupe de vârstă şi calificări
Pe segmentul vârstelor, cei peste 22.500 de români angajați în primele două luni sunt distribuiți în mod semnificativ. Mai precis, 10.416 dintre aceștia sunt persoane de peste 45 de ani, sugerând o deschidere spre integrarea pe piața muncii a categoriilor mai maturi, adesea considerate mai greu de plasat, în ciuda experienței lor. În același timp, tinerii până în 25 de ani incidă cu 3.341 de angajați, iar un număr de 2.055 sunt tineri între 30 și 35 de ani. Acest din urmă segment, adesea considerat critic pentru forța de muncă, începe să se stabiliseze pe piața muncii, în timp ce cei între 25 și 30 de ani reprezintă o categorie importantă, cu 1.186 de angajați.
Printre tinerii NEET (fără ocupare, studiu sau formare profesională), s-au înregistrat 4.051, o cifră relevantă care evidențiază provocările continuării în integrarea acestor tineri pe piața muncii. Aceștia reprezintă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea economică, însă necesită programe speciale de sprijin pentru a-și găsi locul în câmpul muncii.
Distribuția pe sex și regiuni indică preferințe și dezechilibre
Din punct de vedere al genului, cei mai mulți dintre noii angajați sunt bărbați, numărul acestora fiind de 11.472, comparativ cu 11.125 de femei. Diferențele nu indică o polarizare drastică, însă menținerea unei diferențe minore poate sugera măsuri echitabile în procesul de ocupare. În ceea ce privește repartizarea geografică, cele mai multe angajări au avut loc în mediul urban. Bucureștiul conduce detașat, cu 2.446 de noi locuri de muncă create, urmat de județul Alba cu 1.121 și de Iași, unde au fost angajați 903 oameni.
Calificarea și tipul de studii influențează distribuția forței de muncă
Din perspectivă educațională, cele mai multe transferuri de forță de muncă au fost înregistrate în rândul celor cu studii liceale, adică 7.954 de cetățeni. Urmează cei cu studii profesionale, 4.786, și cei cu studii gimnaziale, 4.666, acestea fiind categoria majoritară de angajați. În schimb, cetățenii cu studii universitare, în număr de 3.406, reprezintă o parte din populație pentru care piața muncii încearcă tot mai mult să creeze oportunități, deși cererea rămâne încă insuficientă pentru nivelul lor de specializare.
De la începutul anului, Guvernul și agențiile pentru ocuparea forței de muncă continuă să promoveze programe și măsuri pentru susținerea și incluziunea diferitelor categorii sociale și profesionale, cu așteptări ca tendințele pozitive să continue și în lunile următoare. Perspectivele pentru 2026 indică o consolidare a pieței muncii, susținută de investiții în calificări și măsuri de stimulare economică, în timp ce autoritățile urmăresc să reducă și mai mult numărul celor fără un loc de muncă stabil.
