Rețelele clandestine de pe Telegram dezvăluie o față extrem de gravă a infracționalității online: recrutarea de modele de inteligență artificială pentru escrocherii bine puse la punct, adesea cu implicații grave asupra victimelor. O investigație recentă scoate la lumină modul în care aceste canale obscure funcționează, implicând persoane din regiuni precum Cambodgia, Myanmar sau Dubai, și adesea promovate ca „modele de inteligență artificială” pentru a masca activitățile ilegale.
Recrutarea și scopurile ascunse ale modelelor AI
Cercetătorii și ONG-urile specializate în lupta împotriva crimelor cibernetice avertizează asupra faptului că aceste canale ascund intenții mult mai sinistre decât promisiunile lor aparent inofensive. Minh Ngo, expert în criminalitate cibernetică, explică modul în care aceste „modele” sunt utilizate pentru a face escrocherii romantice. „Ele furnizează software-ul astfel încât modelele să își poată schimba fețele folosind inteligența artificială și să comită escrocherii romantice”, precizează el.
Organizația Humanity Research Consultancy atrage atenția că persoanele promovate pe Telegram provin din diverse regiuni ale lumii și au adesea experiență de lucru în piețe susceptibile la fraude, precum cele din Asia de Sud-Est, Europa de Est sau America Latină. Mulți dintre ei au activitate trecută în domenii precum gestionarea pieței americane, tranzacționarea cu criptomonede sau aur, ceea ce le oferă know-how util pentru manipularea și exploatarea victimelor vulnerabile.
Funcționarea și riscurile pentru victime
Canalele de pe Telegram, denunțate de ancheta, nu întotdeauna specifică clar scopul acestor „modele de inteligență artificială”, însă semnalele de alarmă sunt evidente pentru experți. În primul rând, întrebarea esențială devine motivul pentru care aceste persoane sau entități au nevoie de astfel de modele demonstrează că scopul nu este unul benign. De cele mai multe ori, acestea sunt utilizate pentru a crea false imagini și videoclipuri care păcălesc și manipulează victimele, în special în cadrul escrocheriilor romantice.
Astfel, atacatorii folosesc „deepfakes” — tehnologie care permite manipularea realistă a imaginilor și clipurilor video — pentru a realiza apeluri video aparent autentice. În aceste combinații, victimele sunt păcălite să creadă că au de față o persoană reală, când, de fapt, totul este orchestrat de cei din spatele ecranului. Acești indivizi pot menține o relație falsă pentru a obține bani sau informații sensibile, devenind, în fapt, instrumente ale rețelelor criminale.
Condițiile de muncă și riscurile pentru modelele AI
Un aspect îngrijorător este condițiile precare în care sunt obligate să lucreze aceste modele. Potrivit relatărilor, turele ajung până la douăsprezece ore pe zi, iar victimele sunt adesea solicitate să participe la între 100 și 150 de apeluri video zilnic. În plus, unele anunțuri promiteau salarii de peste șapte mii de dolari lunar, însă pun și condiții dure, precum păstrarea pașaportului pentru „procesarea vizelor” sau permise de muncă, ceea ce poate ascunde riscul de aFi reținut ca ostatici legali.
Acești „modele” sunt adesea femei tinere, recrutate din zone precum Cambodgia, Myanmar sau chiar din Europa de Est, fără conștientizarea pe deplin a scopului final al activităților lor. Unele solicitări indică chiar cerințe personale, precum de a avea propria cameră sau de a putea merge acasă în zilele libere, dar aceste cerințe par să fie mai mult o fațadă pentru controlul lor strict.
Rămâne de urmărit evoluția
Cu toate că platforma Telegram afirmă că acționează prompt pentru eliminarea conținutului ilegal și promovează reguli stricte împotriva escrocheriilor, investigațiile sugerează că aceste activități clandestine continuă să funcționeze sub radar. Dacă până acum tehnologiile de deepfake și alte metode de manipulare digitală au fost folosite în mod abuziv, autoritățile și platformele trebuie să intensifice verificările și să dezvolte măsuri eficiente pentru a le combate.
Situația scoate la iveală un peisaj al infracționalității digitale în continuă dezvoltare și evidențiază riscurile uriașe pentru utilizatorii neavizați, precum și vulnerabilitatea victimelor vulnerabile, în special în contexte de manipulare și înșelăciune virtuală. Lupta împotriva acestor rețele ar putea deveni, în viitor, o prioritate pentru instituțiile de siguranță naționale și internaționale, dacă vrea să limiteze răspândirea unor scheme atât de periculoase și sofisticate.
