O fermă din România a „ars” 40.000 de euro într-o singură noapte pentru a-și salva recolta de cireșe de la îngheț. Proprietarii fermei Steluța au recurs la o metodă rar utilizată în țara noastră, dar frecventă în vestul Europei: aprinderea de lumânări antiîngheț în livadă. Decizia a venit ca urmare a scăderii temperaturilor sub zero grade Celsius în timpul nopții de joi spre vineri, care amenința producția de cireșe.
O noapte lungă și costisitoare
Pentru a proteja florile delicate ale cireșilor, reprezentanții fermei au aprins 4.000 de lumânări antiîngheț. “4.000 de lumânări antiîngheț aprinse printre rânduri. 40.000 de euro transformați în fum și căldură, ca să salvăm florile de cireș care, peste câteva săptămâni, vor deveni fructele pe care le veți găsi pe piață”, au explicat membrii familiei care deține ferma. Scopul principal a fost de a ridica temperatura din livadă cu câteva grade, suficient pentru a preveni deteriorarea florilor din cauza frigului.
Operațiunea de salvare a recoltei a presupus un efort considerabil. Aproximativ 20 de angajați au lucrat neîncetat pe timpul nopții, în condiții de frig, pentru a aprinde și supraveghea lumânările. Munca intensă a durat până dimineața, până când riscul de îngheț a trecut. „20 de oameni din echipa noastră nu au închis un ochi. Toată noaptea, pe ger, printre rânduri, au aprins lumânare cu lumânare și le-au supravegheat… Atunci când natura lovește, nu există pauză și nu există «mai vedem mâine»”, au precizat reprezentanții fermei.
Metoda europeană, aplicată în România
Utilizarea lumânărilor antiîngheț în agricultură nu este o practică obișnuită în România, în principal din cauza costurilor ridicate. O astfel de intervenție poate necesita zeci de mii de euro pentru o singură noapte. Această metodă este însă des întâlnită în țări precum Franța, Italia sau Germania, unde este utilizată în livezile comerciale mari, inclusiv pentru protejarea culturilor de cireși sau viță-de-vie.
Fermierii susțin că astfel de situații explică, parțial, prețul ridicat al fructelor. Ei afirmă că în spatele fiecărui kilogram de cireșe se află investiții majore, decizii rapide și riscuri considerabile. Ferma Steluța, specializată în pomicultură și cu o istorie de familie, are ca principal produs cireșele, iar pierderea recoltei ar fi avut un impact economic semnificativ.
Fermierii au încheiat mesajul lor cu o rugăminte către consumatori: „Data viitoare când țineți în mână un pumn de cireșe, să vă amintiți că în spatele lor sunt oameni care au aprins mii de lumânări ca să vi le poată aduce pe masă”.
