Transportul feroviar de marfă, o coloană vertebrală a economiei românești, este în pericol de colaps, iar opinia organizației patronale OPSFPR devine tot mai alarmantă. În ciuda evidenței clare a unui decalaj între modurile de transport și a riscului iminent pentru sector, autoritățile păstrează o politică de ignorare a realităților, acuză reprezentanții industriei feroviare private.
Disparitatea dintre cifrele de transport și semnalele de alarmă
În 2024, calea ferată a transportat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, comparativ cu peste 323 de milioane de tone deplasate pe șosea. În primele nouă luni din 2025, diferența s-a extins și mai mult, cifra pentru feroviar fiind de circa 30 de milioane de tone, în timp ce transportul rutier a atins aproape 246 de milioane. Aceste cifre nu sunt doar un simplu decalaj, ci reflectă, conform OPSFPR, un „eșec al politicii publice”, sectorul feroviar fiind tras din ce în ce mai mult în plan secund, în timp ce guvernul sprijină activ industria rutieră.
Organizația Patronală solicită autorităților — Ministerul Finanțelor, cel al Transporturilor și Infrastructurii, precum și Consiliului Concurenței — să trateze cu mai multă seriozitate problemele cu care se confruntă sectorul feroviar, înainte ca aceste disfuncționalități să fie sesizate la nivel european.
Politici insegure și impactul economic
În comunicatul său, OPSFPR atrage atenția asupra degradării continue a infrastructurii și costurilor în creștere, acuzând statul de inconștiență administrativă. „Este vorba despre inconștiență administrativă, iar nota de plată se vede deja în economie”, se arată în comunicatul organizației. Patronii firmelor feroviare reproșează decizia guvernamentală de a menține sprijinul pentru transportul rutier și de a ignora complet avantajele comparatorii ale transportului feroviar, unul cu emisii mult mai reduse și cu beneficii majore pentru sustenabilitate.
Politica actuală încurajează transferul de marfă de pe șină pe șosea, mutând presiunea de la infrastructura feroviară către cea rutieră. Aceasta înseamnă congestie crescută pe drumuri, uzură rapidă a infrastructurii și, implicit, costuri publice mai mari pentru întreținere. În plus, pe fondul reducerii volumului de marfă transportat pe cale ferată, infrastructura feroviară — ai cărei venituri se reduc odată cu scăderea traficului — ajunge într-un cerc vicios, integrând deteriorarea continuă a sistemului.
Costurile sociale și ecologice ale deciziilor
Departe de a fi doar cifre în statistici, aceste tendințe au efecte sociale și ecologice grave. Anumite estimări indică faptul că reducerea cu doar 10% a volumului de marfă transportată feroviar ar putea duce la aproape 4,3 milioane de tone suplimentare de marfă mutată pe șosea, echivalentul a peste 215.000 de curse de camioane de 20 de tone. Aceasta nu doar aglomerează drumurile, ci și crește poluarea și emisiile de CO₂, sectorul feroviar fiind unul dintre cele mai prietenoase cu mediul.
„Transportul feroviar produce emisii de CO₂ pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă”, adaugă OPSFPR, criticând lipsa unor strategii de susținere pentru un mod de transport mult mai eficient și sustenabil. Lipsa de acțiune a autorităților face ca, de fapt, România să contrazică politicile europene, care încurajează consolidarea și extinderea transportului feroviar, ca parte esențială a rezilienței economice și a tranziției către o economie cu emisii reduse.
Responsabilitate politică și perspective
Dincolo de cifre, această situație pune în pericol aproape 100.000 de locuri de muncă direct dependente de sectorul feroviar, iar reducerea traficului pe șină afectează sustenabilitatea financiară a infrastructurii și calitatea serviciilor. OPSFPR avertizează asupra unui „cerc vicios” în care scăderea traficului feroviar duce la venituri mai mici, infrastructură mai slabă și, în final, la un sistem de transport mai puțin competitiv și mai costisitor pentru toți.
Organizația a luat deja măsuri de a face auzită această problemă, sesizând instituțiile europene competente și pregătindu-se să continue aceste demersuri dacă autoritățile locale nu vor adopta o abordare echilibrată. Poziția OPSFPR este clară: transportul feroviar de marfă nu trebuie tratat ca o variabilă sacrificabilă într-un calcul superficial politic, ci ca un sector strategic, vital pentru sănătatea economică și pentru atingerea obiectivelor de mediu ale UE.
Deciziile recente ale guvernului român, care păstrează și chiar amplifică aceste dezechilibre, pot avea consecințe devastatoare nu doar pentru sectorul feroviar, ci și pentru întregul ecosistem economic național. În lipsa unor măsuri remediale, riscul de a se adânci dezechilibrul și de a plăti în următorii ani un preț mult mai mare devine tot mai evident. Iar pentru guvern, responsabilitatea pentru această deteriorare nu mai poate fi ascunsă în spatele birocrației sau a unor justificări sterline: politics-ul și managementul curent trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că sektori precum transportul feroviar de marfă nu sunt opționale, ci esențiale pentru un viitor competitiv, sustenabil și echitabil.
