Bugetul pentru 2026 în pericol, după avizele contradicționale ale sindicatelor și patronatelor
Războiul discursurilor legate de proiectul de buget pentru anul 2026 a atins un punct critic, evidențiind decalaje majore între realitate și prevederile oficiale. În timp ce Ministerul de Finanțe se pregătește să aprobe un plan ce urmează să fie fundamentat pe ipoteze economice discutabile, părțile implicate — patronale, sindicale și societatea civilă — îi contestă vehement validitatea și fezabilitatea. Suma prevăzută pentru decontarea reducerilor de preț la energie, de numai 3,75 miliarde lei, nu acoperă cererile de până la 9,5 miliarde lei, ceea ce sporește temerile referitoare la capacitatea statului de a asigura plățile în condițiile în care restanțele pentru 2025 sunt deja estimate la aproape 6 miliarde lei.
Decontările energie și problemele financiare ale sectorului
Reprezentanții patronatelor atrag atenția asupra faptului că alocarea bugetară nu reflectă necesarul real, cauzat de întârzieri și de întărirea discrepanțelor în procesul de plată. „Având în vedere că în anul 2025 s-a efectuat o plată anticipată de până la 40% din valoarea cererilor aflate în evaluare, estimăm că suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei”, explică oficialii patronali. Aceștia solicită, prin urmare, majorarea plafonului alocat, reconsiderarea termenelor de plată și un mecanism clar de monitorizare, pentru a evita dezechilibrele concurențiale și distorsiunile pe piața energiei.
Acest context complicat accentuează dificultățile financiare ale furnizorilor, care au fost constrânși să ruleze scheme de plafonare a prețurilor energetic,ântă fără să primească compensare adecvată. În plus, criza energetică provocată de pandemie și de războiul din Ucraina a amplificat această situație, făcând necesară reanalizarea sumelor alocate pentru compensare, ceea ce, în prezent, pare dificil în condițiile unui buget insuficient preconizat.
Riscurile unui buget lipsit de realism macroeconomic și social
Pe de altă parte, sindicatele și organizațiile societății civile nu ezită să critice dur construcția macroeconomică a proiectului, pe care o consideră nesustenabilă șiistorică. „Un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambițios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realității economice la momentul adoptării sale”, avertizează reprezentanții lor. Ei evidențiază faptul că estimarea unui PIB de peste 2.045 miliarde lei și o creștere economică de doar 1% pentru 2026 sunt premize prea optimiste, având în vedere tendințele actuale și dinamica slabă a anului precedent.
Această abordare riscă să compromită întregul sistem de echilibrare fiscală, în contextul în care deficitul bugetar propus de aproape 6,2% din PIB este, în opinia criticilor, prea vulnerabil. La aceasta se adaugă inconsistența între creșterea minimală a investițiilor și scăderea simultană a consumului și exporturilor, ceea ce ar putea să nu genereze efecte de durată asupra creșterii și creării de locuri de muncă. În plus, problema finanțării educației se află într-un stadiu delicat, cu alocări sub nivelul legal de aproape jumătate.
O perspectivă critică asupra distribuției și sustenabilității bugetului
Deși investițiile vor rămâne o prioritate, reprezentanții sindicatelor atrag atenția asupra faptului că efectul lor asupra economiei pe termen scurt va fi limitat, iar consecințele sociale pot fi grave. Cheltuielile cu salariile și bursele sunt planificate să scadă, ceea ce le va aduce în situația de a crește taxele în universități și de a afecta calitatea educației, urmând un trend deja vizibil în sistem. În plus, autoritățile par să conteze prea mult pe absorbția fondurilor europene, în condițiile în care deadline-urile sunt extrem de strânse și încadrate de jaloane de implementare rigide.
În final, perspectiva nu este deloc optimistă. Cu un buget construit pe premisa unor creșteri economice modeste și pe un nivel al veniturilor nesustenabil, riscurile de a genera noi dezechilibre sociale și economice sunt majore. În timp ce discuțiile se intensifică, autoritățile trebuie să reevalueze parametrii fondamentali ai viitorului an pentru a evita o criză bugetară mai profundă, într-un context deja tensionat de multiple crize naționale și internaționale.
