Gibellina, un oraș italian distrus de cutremur, renaște ca operă de artă monumentală
În ianuarie 1968, cutremurul care a devastat Valea Belice a lăsat în urmă ruine și durere. Orașul Gibellina, complet distrus, a marcat startul unei reconstrucții inedite, care a transformat locul tragediei într-un vast muzeu în aer liber. Autoritățile au ales o abordare neconvențională, acoperind ruinele cu beton și invitând artiști să transforme spațiul într-o operă de artă memorială.
De la dezastru la „Pompeii modern”
Cutremurul cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter a distrus Gibellina în doar câteva secunde. Peste 300 de persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite, iar circa 100.000 de oameni au fost strămutați. După dezastru, mulți locuitori au emigrat, chiar statul oferind bani pentru a facilita plecarea lor din zonă.
În loc să reconstruiască orașul pe amplasament, autoritățile au mutat Gibellina la o distanță de aproximativ 30 de minute, într-o zonă mai accesibilă și vizată de modernitate. Noul oraș a fost gândit modernist, dar cu o identitate care nu a reușit să se conecteze cu vechea comunitate.
Gibellina: un muzeu în aer liber
Pentru a reface identitatea comunității, autoritățile locale au adoptat o soluție atipică prin invitația adresată artiștilor din lumea întreagă să contribuie la reconstrucție. Rezultatul este uimitor. Gibellina a devenit un vast muzeu în aer liber, găzduind peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale până la instalații și arhitectură experimentală.
„În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, au explicat reprezentanții locali. Înima proiectului este „Grande Cretto”, lucrarea monumentală creată de artistul Alberto Burri. Acesta a acoperit ruinele cu beton, creând o suprafață de aproape 86.000 de metri pătrați, cu blocuri de beton separate de „străzi”, urmărind traseul vechiului oraș. Gibellina a devenit un fel de „Pompeii modern”, un loc „înghețat” cu intenția de a păstra memoria tragediei.
Moștenirea artistică a lui Gibellina
Gibellina, cu cei aproximativ 3.000 de locuitori ai săi, a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia. „Grande Cretto” este o mărturie a distrugerii, dar mai ales a rezistenței și a memoriei. „Este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”, spun cei implicați în proiect.
Orașul se confruntă în continuare cu provocări economice și cu fenomenul de depopulare. Autoritățile locale speră ca statutul cultural obținut în 2026 să atragă noi vizitatori și artiști, contribuind la revitalizarea acestui loc unic.
Sursa: Mediafax
