Compania OpenAI a publicat recent un set de propuneri pentru politici care încearcă să traseze un nou cadru economic și social pentru o eră dominată de inteligența artificială. Aceste idei combină măsuri tradițional asociate stângii politice, precum fondurile publice de investiții și extinderea protecției sociale, cu un model capitalist bazat pe piață. Scopul principal este de a asigura o distribuție echitabilă a beneficiilor generate de tehnologie, în condițiile în care AI are potențialul de a remodela semnificativ economia și modul în care munca este valorificată.
Mișcarea survine într-un context de îngrijorare tot mai accentuată legată de impactul AI asupra locurilor de muncă, concentrarea bogăției și modul în care infrastructura digitală se extinde în diverse țări. Propunerile vin pe fondul unei anxietăți crescânde legate de pierderea masivă a locurilor de muncă și de posibilitatea ca puterea economică să devină tot mai concentrată în mâinile unora, în detrimentul majorității.
Un prim obiectiv al inițiativei este distribuirea mai largă a resurselor create prin AI. În acest sens, OpenAI propune mutarea poverii fiscale de pe muncă pe capital. În documentul publicat, compania avertizează că creșterea economică alimentată de AI ar putea eroda baza fiscală, odată cu scăderea impozitelor pe salarii și creșterea profitului corporatist. De asemenea, se menționează posibilitatea introducerii unei taxe pe roboți, idee pe care a susținut-o public și Bill Gates încă din 2017. Aceasta ar presupune ca tehnologia înlocuitoare de muncă să contribuie la bugetul public în mod similar cu angajații.
Printre măsurile propuse se află și crearea unui Fond Public de Investiții destinat să ofere cetățenilor o participație automată în companiile de AI și infrastructura aferentă. Rezultatele financiare ale acestor investiții urmând a fi redistribuite direct populației, chiar dacă determinarea participării va depinde și de contribuțiile angajatorilor sau ale platformelor. Astfel, compania urmărește să îndrepte beneficii către populație, chiar dacă nu instaurând un sistem universal de protecție de stat.
De asemenea, se pun pe masă și propuneri orientate către protecția angajaților. Printre acestea, se află subvenționarea unei săptămâni de lucru de patru zile fără reducerea salariului, o măsură menită să echilibreze viața profesională cu cea personală în contextul în care AI promite simplificarea anumitor sarcini. Se recomandă și creșterea contribuțiilor la pensii, acoperirea costurilor de sănătate și subvenționarea serviciilor de îngrijire pentru copii și vârstnici. Totuși, OpenAI subliniază că aceste responsabilități ar reveni în primă instanță firmelor, nu statului, ceea ce ridică întrebări despre protecția reală a persoanelor eliminate de pe piața muncii.
Propunerile mai includ și conturi de beneficii portabile, destinate să însoțească lucrătorii între diverse locuri de muncă, dar acestea depind în continuare de contribuțiile angajatorilor sau ale platformelor și nu vor acoperi o sistematizare universală a protecției sociale, precum o siguranță de stat pentru persoanele complet înlocuite.
Riscurile legate de dezvoltarea AI nu sunt doar legate de economie. OpenAI recunoaște pericolul utilizării abuzive de către guverne sau actori rău intenționați, precum și posibilitatea ca anumite sisteme AI să funcționeze în afara controlului uman, generând amenințări precum atacurile cibernetice sau utilizarea în scopuri biologice periculoase. Pentru a gestiona aceste riscuri, inițiativa prevede crearea unor mecanisme de izolare pentru sistemele periculoase, precum și înființarea unor organisme de supraveghere specializate.
Pe partea de infrastructură, compania propune extinderea infrastructurii energetice, pentru a susține cererea crescută de energie necesară operării sistemelor AI, și stimularea dezvoltării acesteia prin subvenții, credite fiscale sau participarea la capital. În același timp, se afirmă că AI ar trebui tratată ca un serviciu de utilitate publică, fiind nevoie de colaborare între industria privată și guverne pentru a menține accesul larg și pentru a preveni monopolizarea tehnologiei de către câțiva jucători mari.
De altfel, propunerile apar la mai puțin de șase luni după publicarea unui plan similar de către compania rivală Anthropic. În documentul publicat, OpenAI subliniază că această perioadă marchează intrarea într-o etapă de reorganizare economică și socială, care va determina modul în care va arăta viitorul muncii și cunoașterii în era AI. Anul trecut, compania a trecut de la statutul de organizație non-profit la unul cu scop comercial, schimbare care a generat critici privind alinierea acestei misiuni cu interesele financiare ale acționarilor.
Compania argumentează că adaptarea la această nouă realitate necesită o politică industrială mai ambițioasă, capabilă să asigure că beneficiile superinteligenței artificiale sunt distribuite în mod echitabil. În plus, propunerile publicate subliniază că societățile democratice trebuie să fie capabile să acționeze colectiv pentru a modela viitorul economic în beneficiul tuturor, nu doar al câtorva.
