România în pragul unui nou impuls de creștere economică, dar cu provocări majore în sfera fiscală și a competitivității
România a traversat ultimele două decenii o perioadă de creștere economică remarcabilă, înregistrând progrese în nivelul de venituri și productivitate care s-au apropiat vertiginos de mediile OECD. Cu toate acestea, ritmul actual al evoluției economice nu este suficient pentru a asigura o convergență durabilă și pentru a răspunde așteptărilor populației privind standardul de viață. Potrivit unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, țara noastră trebuie să adopte și să implementeze o serie de reforme structurale, dacă dorește să capitalizeze pe actualul trend și să se poziționeze pregătită pentru era post-pandemică.
Provocările fiscale și nevoia de sustenabilitate bugetară
Unul dintre cele mai stringente obstacole cu care se confruntă România este stabilitatea fiscală. În ciuda unor măsuri și reforme anterioare, deficitul bugetar rămâne o problemă cronică, punând presiune pe finanțele publice și reducând spațiul pentru investiții strategice. Autorii raportului subliniază faptul că, pentru a asigura o creștere sustenabilă, trebuie culminată consolidarea fiscală și implementate măsuri menite să optimizeze cheltuielile și să crească veniturile statului.
„Asigurarea sustenabilității fiscale reprezintă fundamentul pentru stabilitatea economică și pentru crearea unor condiții favorabile pentru investiții private și dezvoltare durabilă”, afirmă experții OECD. În același timp, cei implicați în analiza situației macroeconomice atrag atenția asupra faptului că păstrarea unor niveluri echilibrate ale deficitului bugetar și datoriilor publice trebuie să fie o prioritate, dat fiind noile provocări generate de criza energetică și de ajustările necesare pentru tranziția către o economie verde.
Îmbunătățirea competitivității și consolidarea pieței muncii
Un alt aspect esențial evidențiat de raport se referă la competitivitatea economică a României, un element crucial pentru atragerea investițiilor străine și pentru crearea de noi locuri de muncă. În pofida îmbunătățirilor din ultimii ani, țara încă trebuie să pună accent pe modernizarea infrastructurii, digitalizare și pe ajustarea reglementărilor pentru a stimula antreprenoriatul și inovarea.
Despre forța de muncă, raportul remarcă „necesitatea creșterii ratei de participare a populației active în câmpul muncii prin reforme care să reducă obstacolele din sistem și să faciliteze accesul la muncă”. În plus, se impune accelerarea reformelor sistemului de educație și formare profesională, pentru a preveni deficitul de competențe în sectoarele ce pot genera creștere economică pe termen lung.
Perspective și direcții de acțiune
În contextul redresării economice învingătoare de criza generată de pandemie, România are o fereastră de oportunitate pentru a-și recalibra strategiile de dezvoltare. În timp ce investițiile în infrastructură, digitalizare și educație sunt pași esențiali, reformele fiscale și de pe piața muncii trebuie să continue și să se intensifice. Autorii raportului avertizează că doar printr-un efort concertat de modernizare și stabilizare fiscală, țara noastră va putea să își atingă obiectivele de convergență și să își asigure un creștere durabilă și incluzivă.
În plus, noile măsuri europene de reducere a emisiilor de carbon și adaptarea la economia verde impun România să devină mai competitivă în sectoare precum energia regenerabilă, tehnologia verde și eficiența energetică. Pe măsură ce prioritățile globale evoluează, flexibilitatea și capacitatea de adaptare ale economiei românești vor fi decisive pentru a rămâne pe drumul creșterii sustenabile. În acest sens, continuarea reformelor și o strategie a consolidării bugetare, împreună cu un focus pe competitivitate și forța de muncă, rămân pilonii fundamentali pentru viitorul economic al țării.
