Conform Ziarul Financiar: Economia de empatie, o nouă realitate pe piața muncii
Inflația galopantă și costurile tot mai mari ale traiului pun presiune pe bugetele românilor, determinându-i pe mulți să caute soluții pentru a-și suplimenta veniturile. Cu toate acestea, eforturile depuse nu mai pot acoperi decalajul creat de creșterea prețurilor, iar presiunea socială, amplificată de mediul online, îi îndeamnă să devină „hustleri”, să muncească și mai mult, să fie mereu pe fază. Oana Ioniță, jurnalistă ZF, descrie această nouă realitate economică drept „economia de empatie”, un concept care subliniază discrepanța dintre implicarea personală și recompensa reală.
Această transformare pune în dificultate generațiile tinere, crescute într-o cultură a performanței și a succesului rapid, impulsionată de platformele online. Aspiră la împlinire profesională, dar se lovesc de realitatea economică în care muncă susținută nu se mai traduce automat în prosperitate. Mediul digital, cu narativele sale despre „a face bani ușor” și „a sparge piața”, exercită o presiune suplimentară, creând așteptări nerealiste și frustrare atunci când acestea nu sunt atinse.
Sistemul de securitate socială tradițional pare depășit de rapiditatea cu care se schimbă piața muncii și de apariția unor noi forme de muncă, adesea precare. Asistența socială, așa cum o știam, nu este pregătită să abordeze complexitatea noilor provocări. Economia de empatie, în esența sa, scoate în evidență nevoia unei reconectări între efortul individual și valoarea percepută de societate, dar și rolul tot mai mare al comunității și al solidarității în fața incertitudinilor.
Jurnalista Oana Ioniță a discutat despre implicațiile acestui fenomen, subliniind că presiunea de a fi mereu „pe barcă”, de a avea inițiativă și de a performa, devine o constantă, iar acest lucru erodează capacitatea de adaptare și echilibrul personal. Realitatea economiei de empatie obligă la o regândire a sistemelor de sprijin și a așteptărilor sociale.
Sursa: Ziarul Financiar
