Conform Descopera: Oamenii și șoarecii, uniți de un mod vechi de a mirosi
Descoperiri noi de la Universitatea Northwestern din Statele Unite sugerează că mamiferele, inclusiv oamenii și șoarecii, ar putea împărtăși un sistem neuronal fundamental pentru procesarea informațiilor olfactive. Cercetările, publicate în revista Science Advances, demonstrează că, în ciuda diferențelor radicale în modul de a respira – șoarecii adulmecând de mai multe ori pe secundă, iar oamenii inhalând lent –, creierul ar putea utiliza mecanisme similare pentru a interpreta mirosurile. Până acum, se credea că viteza diferită de respirație ar implica procesări neuronale complet distincte.
Adulmecarea intenționată, o trăsătură comună
Primul dintre cele două studii a arătat că șoarecii nu doar miros reflexiv, ci își pot coordona intenționat o singură adulmecare scurtă cu mișcările corpului, în special atunci când examinează o sursă de hrană. Această acțiune deliberată, care implică mișcarea labelor și a capului, a demonstrat că este un act voluntar de explorare senzorială, întrucât se oprește doar atunci când cortexul motor este blocat. Această constatare sugerează că rozătoarele pot executa adulmecări unice, ghidate de intenție.
Semnale cerebrale similare în timpul mirosirii
Al doilea studiu a explorat activitatea cerebrală umană în timpul procesului de mirosire. Prin măsurători efectuate direct pe bulbul olfactiv uman, cercetătorii au descoperit că o singură inhalație lentă declanșează oscilații cerebrale de joasă frecvență. Interesant este că aceste oscilații se potrivesc cu frecvența adulmecării rapide caracteristice rozătoarelor.
Aceasta înseamnă că, deși inspirația umană este lentă și aparent simplă, ea activează de fapt multiple cicluri interne de procesare, permițând o analiză rapidă a informațiilor olfactive. Acest mecanism conservat evolutiv ar putea oferi indicii importante despre funcționarea normală a creierului.
Implicații pentru sănătate și afecțiuni neurologice
Înțelegerea acestui sistem neuronal antic și comun este crucială, deoarece modificările în modul în care un organism percepe mirosurile pot fi asociate cu diverse afecțiuni neurologice și psihiatrice. Printre acestea se numără autismul, boala Alzheimer și boala Parkinson. Descoperirile recente contribuie la o mai bună înțelegere a funcționării creierului, deschizând noi perspective pentru intervenții mai eficiente în cazul acestor patologii.
Cercetările susțin ideea că, în ciuda diferențelor aparente în comportament, bazele neuronale ale procesării mirosurilor sunt mai asemănătoare între specii decât se credea inițial. Acest lucru oferă un nou unghi de abordare în studiul sistemului olfactiv și al conexiunilor sale cu diverse funcții cerebrale.
Sursa: Descopera
