O linie umană necunoscută anterior, cu origini în nordul Asiei de Est, a reușit să supraviețuiască ultimei perioade glaciare și să se adapteze la un climat mai cald, conform unei cercetări recente. Studiul, realizat de specialiști chinezi, sugerează o perspectivă complexă asupra tranziției de la Paleolitic la Neolitic, punând sub semnul întrebării scenariul unei înlocuiri bruște a vânătorilor-culegători de către fermieri.
Noi date despre tranziția Paleolitic-Neolitic
Tranziția de la un stil de viață nomad, bazat pe vânătoare și cules, la unul sedentar, agricol, a reprezentat o schimbare majoră în istoria umanității. Această perioadă, care a debutat acum aproximativ 12.000 de ani și a culminat cu apariția societăților agricole acum circa 8.000 de ani, nu a fost uniformă în toate regiunile lumii. În timp ce în Europa au existat schimbări demografice importante, în unele zone din sud-vestul Asiei, vânătorii locali și-au dezvoltat propriile practici agricole fără modificări majore ale populației.
În nordul Asiei de Est, inclusiv în țări precum Japonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Mongolia și Extremul Orient Rus, tranziția a rămas o enigmă. Noua cercetare, bazată pe analize genetice, oferă acum o perspectivă detaliată asupra felului în care s-a desfășurat această tranziție. Cercetătorii au analizat ADN-ul extras din situl Donghulin, situat în apropierea Capitalei Beijing, un loc cheie pentru studierea tranziției Paleolitic-Neolitic. Acesta conține dovezi ale obiceiurilor neolitice – fragmente de ceramică, locuințe și semne de cultivare a meiului.
O populație cu o istorie genetică profundă
Echipa de cercetare a analizat genomurile a doi indivizi din acest sit: o femeie care a trăit acum aproximativ 11.000 de ani și un bărbat care a trăit în timpul Holocenului timpuriu, o perioadă mai caldă, acum aproximativ 9.500 de ani. Rezultatele au dezvăluit o surpriză: femeia aparținea unei linii genetice necunoscute până acum, care s-a separat de populația principală din nordul Asiei de Est cu aproximativ 19.000 de ani în urmă.
Această descoperire sugerează că vechile populații din era glaciară nu au dispărut, ci au supraviețuit în regiune timp de aproape 10.000 de ani, asistând la schimbările climatice și culturale. Al doilea individ analizat, însă, nu aparținea aceleiași linii genetice. Profilul său genetic indica o legătură mai strânsă cu populațiile neolitice din nordul Chinei, sugerând că noi grupuri umane au migrat în zonă, înlocuind treptat linia veche a femeii.
Implicații importante pentru înțelegerea evoluției umane
Această cercetare evidențiază complexitatea tranziției de la Paleolitic la Neolitic în nordul Asiei de Est. Descoperirea unei linii genetice vechi, care a rezistat schimbărilor climatice, demonstrează adaptabilitatea și diversitatea populațiilor umane. Studiul, publicat în revista Current Biology, oferă o imagine mai nuanțată asupra modului în care s-a dezvoltat agricultura și societățile umane în această regiune.
