O nouă cercetare sugerează că apa de pe Lună s-a acumulat treptat, de-a lungul a miliarde de ani, și nu în urma unui singur eveniment major, cum ar fi impactul unei comete uriașe. Studiul, publicat în revista Nature Astronomy, scoate la iveală noi detalii despre misterul apei lunare, un subiect de interes major pentru oamenii de știință.
Cercetătorii, printre care Paul Hayne de la Universitatea Colorado Boulder, au analizat datele colectate de misiunile NASA și de alte surse. Observațiile anterioare au sugerat prezența apei sub formă de gheață în craterele umbrite permanent, situate în apropierea Polului Sud lunar. Însă mecanismul prin care apa a ajuns acolo și distribuția sa specifică rămăseseră neclare.
Acumularea lentă a gheții lunare
Noile rezultate indică faptul că apa s-a acumulat continuu, nu brusc. „Se pare că cele mai vechi cratere ale Lunii au și cea mai multă gheață”, a declarat Hayne. Aceasta sugerează o acumulare treptată a apei, de-a lungul a 3-3,5 miliarde de ani.
Echipa de cercetare a exclus ipoteza unui singur eveniment catastrofal, cum ar fi impactul unei comete masive. În schimb, sursele de apă ar putea fi diverse, inclusiv vulcanii din trecutul îndepărtat, impactul cometelor sau asteroizilor și chiar „vântul solar”, un flux constant de particule încărcate provenind de la Soare.
Potențialul exploatării apei lunare
Prezența apei pe Lună este deosebit de importantă pentru viitoarele misiuni spațiale. Apa ar putea fi o resursă crucială pentru exploratorii lunari, fiind utilizată pentru consum, dar și pentru producerea combustibilului de rachetă prin separarea atomilor de hidrogen și oxigen.
Cercetătorii au analizat datele despre temperatura suprafeței lunare și au realizat simulări computerizate pentru a înțelege mai bine evoluția craterelor și modul în care acestea au adunat gheață. S-a constatat că cele mai vechi cratere, situate în umbră permanentă, sunt cele care conțin cele mai mari cantități de gheață. Acestea includ craterul Haworth, situat lângă Polul Sud, care a fost umbrit pentru peste 3 miliarde de ani.
Următoarele etape ale cercetării
Pentru a aprofunda cercetarea, Paul Hayne dezvoltă un nou instrument, Lunar Compact Infrared Imaging System (L-CIRiS), pe care NASA intenționează să îl trimită în apropierea Polului Sud lunar. Acesta va oferi date suplimentare despre compoziția și distribuția gheții lunare.
Hayne a subliniat că analiza directă a probelor lunare este crucială pentru a determina cu exactitate
