Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 38,31% în primele două luni din 2026, atingând 11.066, comparativ cu 8.001 în aceeași perioadă din anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Această creștere accentuată indică o dinamică diferită față de trendurile anilor precedenți, când fluctuațiile în ceea ce privește numărul de societăți dizolvate au fost mai temperate.
Creștere semnificativă în numărul de firme dizolvate
Numărul societăților comerciale închise înainte de termen a înregistrat un salt de aproape 3.700 de unități în primele două luni ale anului curent, comparativ cu perioada similară a anului 2025. Aceasta reprezintă o creștere procentuală de peste 38%, un indicator clar al unor posibile dificultăți economice sau al unor decizii strategice mai riguroase din partea întreprinzătorilor. Datele ONRC evidențiază o tendință de creștere accelerată în numărul firmelor care își încheie activitatea, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra economia națională.
Numărul de firme dizolvate include atât societăți închise voluntar, ca urmare a deciziei asociatilor sau acționarilor, cât și dispuse din motive tipice precum insolvența, neactualizarea documentelor sau decizii administrative. Această majorare poate fi interpretată ca un semnal al unor posibile instabilități sau ajustări structurale în mediul de afaceri românesc, dar și ca rezultat al schimbărilor legislative sau fiscale recente.
Factori care influențează creșterea de dizolvări
Expertiza economică sugerează că pe fondul unor măsuri fiscale și legislative adoptate în ultimele luni, mediul de afaceri devine mai selectiv, iar unele companii se văd nevoite să încheie activitatea dacă nu reușesc să se adapteze noilor reguli sau condiții de piață. Fenomenul poate fi legat și de o conjunctură economică delicată, caracterizată de creșteri ale costurilor de operațiuni și de o competiție în intensificare.
De asemenea, mediul de afaceri a fost influențat în ultima vreme de incertitudini legate de modele de consum și de fluctuații macroeconomice, care au determinat unele firme să-și reconsidere continuarea activității. În unele cazuri, închiderea societăților poate veni ca urmare a deciziei de restructurare sau de vânzare a unor segmente de piață.
În plus, odată cu aplicarea noilor reglementări, anumite companii au întâmpinat dificultăți în îndeplinirea formalităților administrative, ceea ce a condus la dizolvări autoimpuse sau forțate de autorități.
De menționat este și faptul că unele firme au optat pentru această soluție pentru a evita sancțiuni sau datorii fiscale, într-un context în care controlul și verificările fiscale au fost intensificate în ultimii ani. Astfel, odată cu creșterea numărului de firmelor dizolvate, se poate observa o ajustare a peisajului antreprenorial, într-un mediu mai selectiv și mai riguros.
Premierul român a anunțat recent, pe 15 februarie 2026, intenția de a intensifica controalele fiscale și de a implementa măsuri suplimentare pentru restructurarea mediului de afaceri, într-un efort de a crește transparența și de a reduce fenomenul de închiderea masivă a societăților. În același timp, se așteaptă ca aceste măsuri să dezvolte un cadru în care numai firmele solide și adaptate noilor condiții vor putea să continue activitatea.
