Conform G4Media: Numărul infracțiunilor antisemite de origine islamistă în Germania a continuat să crească și în 2025, ajungând la 670 de cazuri, o creștere de 6% față de anul precedent. Aceste date, publicate de poliția federală germană, subliniază o tendință alarmantă care s-a accelerat semnificativ după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și riposta ulterioară din Gaza.
Creștere exponențială a incidentelor
Secretarul de stat parlamentar Christoph de Vries a prezentat statisticile bazate pe datele Serviciului de Raportare al Poliției Criminale privind Infracțiunile cu Motivație Politică (KPMD-PMK). Acestea arată o escaladare dramatică: în 2022 au fost înregistrate doar 16 cazuri de infracțiuni antisemite cu motivație islamistă. Până la 6 octombrie 2023, numărul a urcat la 33 de incidente. În cele trei luni care au urmat atacului din Israel, respectiv după 7 octombrie 2023, s-au consemnat nu mai puțin de 331 de cazuri. Numărul a continuat să crească, ajungând la 631 în 2024, iar în anul curent, 2025, cifra a atins 670.
Ecourile „Nopții de Cristal” în prezent
Aceste manifestări de ură antisemite se petrec într-o țară profund marcată de istoria Holocaustului, genocidul în care au pierit șase milioane de evrei. Un moment definitoriu al începutului acestui genocid a fost „Noaptea de Cristal” (Kristallnacht), petrecută în 1938. Aceste pogromuri violente antievreiești au avut loc pe 9 și 10 noiembrie 1938 în Germania, Austria anexată și regiunea Sudetă din Cehoslovacia. Numele provine de la cioburile de sticlă sparte de la ferestrele sinagogilor, locuințelor și magazinelor evreiești, distruse și jefuite.
Violențele din „Noaptea de Cristal” au fost instigate de oficiali ai Partidului Nazist, membri SA și Tineretul Hitlerist. Oficialii germani au prezentat evenimentele ca pe o reacție spontană a publicului la asasinarea lui Ernst vom Rath, un oficial al ambasadei germane la Paris, de către Herschel Grynszpan, un evreu polonez de 17 ani. Grynszpan a acționat în contextul expulzării din Germania a mii de evrei cu cetățenie poloneză, inclusiv a părinților săi, care au rămas blocați într-o tabără de refugiați la granița dintre Polonia și Germania.
Ministrul Propagandei, Joseph Goebbels, a exploatat moartea lui vom Rath, survenită pe 9 noiembrie 1938, o dată importantă în calendarul nazist, pentru a dezlănțui violențele. El a acuzat „evreimea mondială” și a sugerat că demonstrațiile antisemite, deși nu organizate de partid, nu trebuie împiedicate. Acest semnal a dus la distrugerea a sute de sinagogi, mii de magazine evreiești și profanarea cimitirelor. Cifra oficială a deceselor evreiești a fost de 91, însă cercetările ulterioare sugerează că numărul real a fost de sute, incluzând victimele rănilor suferite.
Impactul și consecințele „Nopții de Cristal”
În urma pogromului, regimul nazist a impus o amendă de un miliard de Reichsmarks comunității evreiești germane și a confiscat plățile de asigurare ale victimelor, lăsându-le pe acestea să suporte personal costurile reparațiilor. Ulterior, guvernul nazist a adoptat numeroase legi și decrete care vizau deposedarea evreilor de proprietăți și mijloace de subzistență prin politica de „arizare” – transferul proprietăților evreiești către persoane „ariene” la prețuri derizorii.
Legislația antievreiască a exclus evreii din majoritatea profesiilor, i-a exmatriculat din școli și le-a interzis accesul la numeroase spații publice, de la șofat la teatre și cinematografe. Evenimentele au atras atenția presei internaționale, inclusiv a celei americane, care a semnalat pericolul iminent pentru comunitatea evreiască. Președintele SUA, Franklin D. Roosevelt, a denunțat ferm atacurile, rechemând ambasadorul american din Germania.
„Noaptea de Cristal” a marcat un punct de cotitură în politica antisemită nazistă, semnalând publicului german o deschidere către măsuri mai radicale. Aceasta a deschis drumul către politicile de emigrare forțată și, în cele din urmă, către realizarea unei Germanii „fără evrei” prin deportarea populației evreiești, culminând cu Holocaustul.
La conferința sa de presă din 15 noiembrie 1938, președintele Franklin D. Roosevelt a declarat, în urma Kristallnacht: „Eu însumi abia am putut să cred că astfel de lucruri se pot întâmpla într-o civilizație a secolului al XX-lea.” A fost singura națiune care și-a rechemat ambasadorul din Germania ca răspuns direct la evenimente.
Sursa: G4Media



