Conform Digi24: Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat Parlamentului reexaminarea unei legi care permite scoaterea unor terenuri din arii naturale protejate pentru realizarea unor proiecte hidroenergetice demarate înainte de 29 iunie 2007. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins anterior o obiecție de neconstituționalitate formulată de președinte, declarând legea ca fiind constituțională în raport cu criticile analizate.
Controverse privind excepțiile de mediu pentru proiectele energetice
Legea, transmisă la promulgare în octombrie 2025, modifică legislația privind protecția mediului și ariile naturale protejate. Ea permite autorităților centrale de mediu să modifice limitele ariilor protejate, inclusiv prin scoaterea unor suprafețe, dacă pentru acestea existau aprobări de investiții pentru amenajări hidroenergetice înainte de iunie 2007, iar proiectele erau în curs de execuție sau demarate anterior acestei date.
De asemenea, legea prevede exceptarea de la evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor legate de apărare și securitate națională, desemnate prin Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această excepție se aplică și lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților de producere sau transport a energiei electrice existente în arii protejate.
Președintele invocă necesitatea unei noi analize
Nicușor Dan și-a motivat obiecția de neconstituționalitate, depusă în noiembrie 2025, prin mai multe argumente. Acestea au vizat modificarea limitelor ariilor protejate fără evaluare adecvată de impact, fără justificarea lipsei alternativelor sau a măsurilor compensatorii, contrar directivelor europene. De asemenea, s-a invocat exceptarea generală și necondiționată de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT și lucrările energetice.
Președintele a subliniat că aceste prevederi încalcă dreptul la un mediu sănătos și nu respectă testul proporționalității. De asemenea, s-a contestat acordarea unei noi competențe CSAT prin lege ordinară, aspect ce ar trebui reglementat printr-o lege organică. Au fost semnalate și diferențe substanțiale între forma adoptată de Camera decizională și cea respinsă de Senat, precum și deficiențe de tehnică legislativă.
În ciuda deciziei Curții Constituționale, Administrația Prezidențială consideră că Parlamentul are obligația de a reexamina legea din perspectiva actuală. Motivarea inițială a legii, bazată pe creșterea prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii de anchetă, nu mai reflectă complet situația de la momentul adoptării sale în 2025, având în vedere evoluțiile tehnice, energetice, economice și de mediu.
De asemenea, existența unor aprobări istorice pentru proiecte hidroenergetice nu demonstrează, în sine, fezabilitatea, utilitatea sau sustenabilitatea acestora după aproape două decenii. Legea actuală nu condiționează scoaterea terenurilor din arii protejate de verificarea stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor, a capacității suplimentare ce poate fi pusă în funcțiune sau a existenței unor soluții tehnice alternative.
Administrația Prezidențială a atras atenția asupra faptului că derogările de mediu au vocație de aplicare nelimitată în timp, fără a fi circumscrise unei situații excepționale temporare. Acest aspect ar putea permite reactivarea unor proiecte vechi la un moment nedeterminat, fără o justificare actualizată a necesității și utilității.
Evoluția procedurii legislative, inclusiv respingerea inițială a propunerii de către Senat și diferitele puncte de vedere exprimate, subliniază complexitatea subiectului. De asemenea, legislația în materie de mediu a cunoscut modificări semnificative, cum ar fi introducerea regimului zonelor prioritare pentru biodiversitate. Suprapunerea acestor regimuri, insuficient coordonate, riscă să genereze incertitudine și litigii.
În acest context, președintele Nicușor Dan consideră necesară o analiză a oportunității menținerii soluției legislative adoptate. Se propune crearea unui cadru legislativ unitar, care să individualizeze proiectele, să stabilească proceduri clare și garanții pentru protecția mediului.
O altă preocupare majoră este existența unor reglementări speciale deja în vigoare pentru proiecte hidroenergetice în curs de execuție, cum ar fi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022. Abordarea concomitentă a aceleiași problematici prin acte normative distincte creează riscul unei reglementări fragmentare și lipsite de coerență. De asemenea, modificările aduse ulterior legii supuse reexaminării, referitoare la protecția biodiversității, nu sunt coordonate cu procedura de scoatere a terenurilor din arii protejate.
În urma acestor considerente, președintele Nicușor Dan a solicitat Parlamentului să reanalizeze nu doar redactarea legii, ci și însăși oportunitatea menținerii soluției legislative, pentru a asigura o reglementare unitară, actualizată și corelată cu ansamblul normelor în vigoare, care să evite paralelismele și incertitudinea.
Sursa: Digi24
