Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege care vizează dublarea numărului de urși care pot fi extrăpați, invocând lipsa unor mecanisme clare pentru o aplicare eficientă și verificabilă. Decizia survine în contextul unui număr tot mai mare de incidente în care exemplare de urs brun atacă oameni și produc pagube materiale.
Obiecții privind mecanismele de control
Potrivit Administrației Prezidențiale, deși proiectul de lege urmărește un obiectiv legitim și esențial – protecția vieții și integrității persoanelor, precum și reducerea pagubelor produse de urși –, forma actuală nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru atingerea unui echilibru între siguranța comunităților și obligația de protecție a speciei. Klaus Iohannis subliniază că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică automat care animale specifice trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor. Pentru ca măsura letală să contribuie efectiv la siguranța publică, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu un comportament conflictual documentat, sau pe cele care frecventează în mod repetat zonele locuite. Selecția ar trebui să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile.
Necesitatea unor mecanisme de raportare în timp real
Un alt punct de vedere exprimat de președintele Iohannis se referă la lipsa unui mecanism unic prin care autoritățile să poată cunoaște, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Legea supusă reexaminării aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un sistem centralizat de monitorizare. Se propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național. Acest registru, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, ar trebui să genereze un identificator unic pentru fiecare exemplar și să cuprindă informații detaliate, precum fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video și prelevarea unei probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt, înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea competentă. De asemenea, legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a datelor agregate.
Reanalizarea nivelurilor de intervenție și a interdicțiilor
Președintele solicită, de asemenea, reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027. Actul normativ stabilește, pentru 2026, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, cifre identice fiind prevăzute și pentru 2027, fără o evaluare intermediară obligatorie. Klaus Iohannis argumentează că o cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind potrivită și pentru anul următor, deoarece situația populației de urși se modifică constant prin recoltări, mortalitate naturală sau accidentală, braconaj, reproducere și schimbări de distribuție.
Un alt aspect semnalat pentru reformulare este interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui. Protecția acestora este necesară, însă formularea actuală condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare în teren. Klaus Iohannis atrage atenția că între un pui cu vârsta de un an și nouă luni și unul cu vârsta de doi ani și câteva luni nu există o diferență morfologică certă, imediat observabilă de la distanță, iar dimensiunea și conformația variază în funcție de mulți factori. Metodele care pot crește precizia estimării vârstei presupun investigații complexe, incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să ia o decizie.
Curtea Constituțională a respins în luna iunie sesizarea formulată de președintele României cu privire la acest proiect de lege, declarându-l constituțional.
Sursa: Digi24

