O nouă tehnologie inovatoare promite să revolutioneze domeniul inteligenței artificiale și cercetării biomedicale, prin crearea primului „computer biologic” care combină neuroni obținuți din celule stem cu cipuri din siliciu. Sistemul, dezvoltat de compania Cortical Labs, utilizează neuroni crescuți în laborator, conectați la microelectrozi pentru a fi controlați și interpretați în timp real, deschizând o nouă eră în prelucrarea informației și testarea tratamentelor medicale.
Neuroni de laborator și tehnologia cipurilor
Compania susține că această platformă, denumită CL1, integrează procesul de creștere a neuronilor cu hardware-ul de înaltă precizie, făcând ca procesul să fie mai rapid și mai accesibil. După ce neuroni sunt cultivați, sunt plasați pe cipuri echipate cu microelectrozi, capabili să trimită și să primească semnale electrice. Astfel, cercetătorii pot „comunica” direct cu rețeaua de neuroni, interpretând răspunsurile într-un mod similar cu calculul electric.
„Această abordare nu mai necesită setări de laborator extrem de complicate sau personalizări de durată”, explică reprezentanții Cortical Labs. Ei afirmă că, anterior, creșterea și testarea neuronilor putea dura luni sau chiar ani, însă noile tehnologii permit reducerea acestui interval la câteva zile sau săptămâni, datorită platformei integrate.
Dispozitivul CL1 funcționează ca un sistem de calcul, fiind accesibil și printr-o platformă cloud. Acest lucru permite utilizarea sa pentru cercetare medicală, dar și pentru studierea procesării informației de către neuroni și mecanismele de învățare ale creierului. Potrivit companiei, sistemul poate funcționa cu un consum redus de energie, dacă condițiile de supraviețuire ale neuronilor sunt menținute corespunzător.
Promisiuni și nemulțumiri în domeniul biocomputingului
Primii promotori ai acestei tehnologii susțin că eficiența biologică a neuronilor artificiali promite avantaje importante față de inteligența artificială tradițională. Un exemplu adus în discuție este capacitatea umană de a învăța rapid: un copil poate recunoaște un câine după câteva imagini, în timp ce modelele AI au nevoie de sute de mii de exemple pentru sarcini similare.
Un avantaj considerabil ar fi și cercetarea în domeniul biomedical, unde neuronii obținuți din probe donatoare ar putea reflecta anumite trăsături genetice. Potrivirea lor cu reacția la tratamente sau modelarea unor boli neurologice ar putea deveni instrumente mai etice și mai eficiente decât testele pe animale.
Cu toate acestea, unele voci din comunitatea științifică privesc cu precauție astfel de promisiuni. Un expert citat de Euronews atrage atenția că o rețea simplă de neuroni umani nu ar putea oferi neapărat beneficii semnificative comparativ cu un computer clasic. În plus, structurile biologice mai complexe, precum organoizii cerebrali tridimensionali, s-ar dovedi poate mai eficiente pentru anumite tipuri de procesare, însă aduc riscuri etice mai mari.
Progresul în biocomputing ridică și întrebări privind etica și posibilitatea conștiinței artificiale. Deși nu există indicii că sistemele actuale, precum CL1, s-ar apropia de astfel de stadii, provocarea rămâne în zona morala și a reglementărilor. Cu cât neuronii devin mai complexi, cu atât potențialul de a genera forme rudimentare de conștiință sau experiență crește, ceea ce necesită o supraveghere atentă și reguli clare.
Compania Cortical Labs anunță pentru anul 2023 extinderea infrastructurii de cercetare în Melbourne și Singapore, pentru a continua dezvoltarea acestui tip de biocomputing și pentru a explora noi aplicații medicale și științifice.
