Conform Digi24: România a trecut cu bine de evaluările Fitch și Moody’s, menținându-și calificativul investițional, însă ministrul interimar al Finanțelor, ALEXANDRU NAZARE, a avertizat că riscurile persistă, iar o eventuală retrogradare ar avea consecințe grave asupra economiei naționale.
Riscul unei retrogradări în categoria „junk”
Într-o declarație acordată sâmbătă postului Digi24, ALEXANDRU NAZARE a subliniat importanța ultimelor evaluări realizate de agențiile de rating Fitch și Moody’s. Deși România a reușit să evite o retrogradare, menținându-și statutul de țară recomandată investițiilor, ministrul a tras un semnal de alarmă cu privire la nivelul ridicat al riscurilor cu care se confruntă economia. „Am trecut prin două teste importante”, a afirmat NAZARE, referindu-se la evaluările Fitch și Moody’s, subliniind că rezultatele au fost încurajatoare, dar nu elimină complet incertitudinea.
Potrivit ministrului, o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar genera un domino de efecte negative la nivel macro-economic. Acestea ar afecta cursul de schimb al leului, costurile de finanțare pentru stat și pentru companiile private, precum și nivelul dobânzilor practicate pe piața financiară. NAZARE a estimat că revenirea economiei la nivelul actual, în cazul unei astfel de retrogradări, ar putea dura între trei și cinci ani, perioadă considerată semnificativă în contextul dinamicii economice globale.
Următorul test: agenția S&P
Provocările pentru Ministerul Finanțelor nu se opresc aici. Pe agenda următoarelor luni se află un nou test important pentru stabilitatea financiară a României. În luna septembrie, țara noastră va primi echipele tehnice ale agenției de rating Standard & Poor’s (S&P), o altă instituție cu o greutate considerabilă pe piețele financiare internaționale. Evaluarea S&P va completa tabloul ratingului de țară și va oferi noi indicii despre percepția investitorilor asupra riscurilor economice și financiare din România.
Aceste evaluări externe sunt cruciale pentru accesul României la piețele de capital internaționale și pentru costul resurselor financiare atrase. Un rating de țară solid, în categoria investițională, facilitează atragerea de investiții străine directe și indirecte, contribuind la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Pe de altă parte, un rating de „junk” ar putea descuraja investitorii, ar crește costurile de împrumut pentru stat și companii și ar putea genera o volatilitate accentuată pe piețele financiare.
Impactul asupra companiilor și al cetățenilor
Consecințele unei retrogradări ar fi resimțite direct și indirect de companii și de cetățeni. Costurile de finanțare mai ridicate pentru companii se pot traduce în prețuri mai mari pentru bunuri și servicii, afectând puterea de cumpărare a populației. De asemenea, un curs de schimb mai slab ar scumpi produsele importate și ar diminua valoarea economiilor în valută. Băncile ar putea fi nevoite să majoreze dobânzile la credite, îngreunând accesul la finanțare pentru persoane fizice și companii.
Menținerea ratingului investițional, pe de altă parte, oferă un grad de predictibilitate și stabilitate, esențiale pentru mediul de afaceri și pentru consumatori. Oficialii români își propun să continue dialogul cu agențiile de rating și să implementeze politicile economice necesare pentru consolidarea stabilității financiare și pentru a naviga cu succes prin peisajul economic internațional incert. Următorul test important va fi evaluarea S&P, programată pentru luna septembrie.
Sursa: Digi24
