Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a prezentat o declarație emoționantă în procesul de la Assen, Țările de Jos, unde sunt judecați autorii furtului Tezaurului Dacic. Instituția a subliniat gravitatea excepțională a atacului asupra unor capodopere arheologice, cum ar fi Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice regale din AUR. Documentul, publicat și pe pagina de Facebook a muzeului, descrie furtul ca pe un atac violent asupra patrimoniului cultural și a demnității naționale.
Un atac cu consecințe profunde
Reprezentanții MNIR au subliniat că furtul nu a fost doar o spargere, ci un atac grav asupra unor artefacte de importanță excepțională. „Aceste piese nu sunt simple bunuri materiale. Ele sunt bunuri de patrimoniu de importanță excepțională, clasate în Tezaur, iar valoarea lor documentară, artistică și simbolică depășește frontierele unui singur stat,” au transmis reprezentanții muzeului. Ei au explicat cum dispariția Coifului de la Coțofenești a fost resimțită ca o rană adusă memoriei colective, declanșând șoc, revoltă și sentimentul că o parte din trecutul românesc a fost smulsă cu forța. MNIR a accentuat că, în spatele fiecărui obiect furat, se află munca și responsabilitatea unor generații de specialiști. Furtul a afectat nu doar obiectele în sine, ci și misiunea instituției de a proteja patrimoniul cultural.
Impactul furtului asupra cooperării internaționale
MNIR a atras atenția asupra faptului că furtul a avut consecințe majore asupra încrederii în cooperarea culturală internațională. „Expozițiile internaționale există pentru a apropia popoare, pentru a crea respect reciproc și pentru a face patrimoniul accesibil publicului larg,” a menționat muzeul. Actul infracțional a generat teamă, suspiciune și tensiune. Acesta a pus sub presiune relațiile culturale dintre instituții și a afectat încrederea necesară viitoarelor împrumuturi muzeale. În spațiul public, furtul a alimentat furia și discursuri ostile față de personalul MNIR și față de schimburile culturale internaționale.
Eforturi continue pentru recuperare
MNIR și-a exprimat încrederea că autoritățile române vor continua eforturile de recuperare a obiectelor furate și de diminuare a efectelor acestui incident. Instituția a subliniat că prejudiciul adus nu poate fi compensat doar prin recuperarea materială, deoarece aceste obiecte nu pot fi înlocuite. „Când este atacat sălbatic un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană și este afectată însăși ideea că marile creații ale trecutului trebuie păstrate și transmise intacte generațiilor viitoare,” se arată în declarația MNIR.
Procesul împotriva celor trei bărbați acuzați de furtul obiectelor de patrimoniu a început marți 9 aprilie 2024, în Țările de Jos. Trei bărbați sunt acuzați de furt și distrugerea bunurilor muzeului, iar autoritățile olandeze au recuperat coiful și două dintre cele trei brățări dacice. Cea de-a treia brățară rămâne de negăsit.
