Conform Playtech.ro: Munca hibridă a devenit un instrument selectiv pe piața muncii din România, adaptându-se la realitățile pieței și la infrastructura locuinței, dar ridicând noi provocări legate de echitate și productivitate. Deși posibilitatea lucrului de acasă a eliminat ore în trafic pentru angajații din mari orașe precum București, Cluj-NAPOCA sau Iași, ea poate genera izolare pentru tinerii din spații locative mici. În același timp, deschide accesul la oportunități pentru persoanele din alte județe, dar creează și o competiție globală, uneori fără protecția relațiilor locale. Miza principală nu este numărul de zile petrecute la birou sau acasă, ci calitatea sistemului implementat de companii.
Munca hibridă, un echilibru delicat
Datele europene indică o normalizare a întâlnirilor la distanță și a accesului la aplicațiile companiilor, însă România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea videoconferințelor în mediul corporativ. Această discrepanță nu este doar o chestiune de preferință culturală. Structura economiei locale, ponderea firmelor mici, nivelul de digitalizare și natura locurilor de muncă determină aria în care telemunca este fezabilă.
În organizațiile unde modelul hibrid funcționează, acesta oferă două tipuri distincte de resurse. Lucrul de acasă poate favoriza concentrarea, flexibilitatea și reducerea timpului pierdut pe navetă. În schimb, prezența la birou facilitează accesul rapid la colegi, socializarea, mentoratul, utilizarea echipamentelor specifice și o delimitare mai clară între viața profesională și cea personală. Beneficiile apar atunci când zilele petrecute la birou sau acasă sunt alese în funcție de scopul activității. Un angajat care vine la sediu pentru a petrece opt ore în apeluri video cu persoane aflate în alte locații nu valorifică potențialul de colaborare pe care îl oferă biroul.
Predictibilitatea regulilor este esențială, mai mult decât o libertate vagă. Echipele au nevoie să știe clar când prezența la birou este necesară, cu cât timp înainte se anunță schimbările și care sunt excepțiile posibile. Un sistem în care managerul solicită angajaților să vină la birou de pe o zi pe alta favorizează pe cei care locuiesc în apropiere și dezavantajează persoanele cu responsabilități familiale, îngrijitorii sau pe cei veniți din alte localități. Flexibilitatea reală presupune reciprocitate, nu o disponibilitate neîntreruptă din partea salariatului.
Prezența online, o măsură comodă, dar potențial ineficientă
Atunci când managerii nu au contact vizual direct cu angajații, există tentația de a măsura ceea ce poate fi urmărit de software: orele conectate, numărul de mesaje trimise, mișcările mouse-ului, capturile de ecran sau culoarea indicatorului din aplicațiile de comunicare. Aceste date sunt ușor de colectat, dar la fel de ușor de manipulat, încurajând adesea activitatea simbolică: trimiterea multor mesaje, completarea excesivă a calendarelor și răspunsuri instantanee, fără o legătură directă cu rezultatele obținute.
Performanța ar trebui să fie corelată cu obiectivele specifice rolului fiecărui angajat. Pentru departamentele de suport, importantă este rezolvarea corectă și consecventă a solicitărilor, nu doar numărul tichetelor rezolvate. În vânzări, accentul cade pe veniturile solide și pe retenția clienților, nu pe numărul de apeluri efectuate. Pentru dezvoltarea software, relevanța o au calitatea produsului, livrarea predictibilă și funcționalitatea acestuia, nu liniile de cod scrise. Pentru un manager, indicatorul principal este capacitatea echipei de a atinge obiective, de a învăța continuu și de a evita dependența de eforturi eroice constante.
Există și provocarea echității între diferite roluri din cadrul aceleiași companii. Personalul administrativ poate beneficia de telemuncă, în timp ce angajații din depozite, magazine sau producție nu au această opțiune. Răspunsul nu constă în eliminarea flexibilității pentru toți, ci în dezvoltarea altor beneficii relevante: programe de lucru previzibile, schimburi mai ușor de negociat, zile libere suplimentare, asigurarea transportului sau o mai mare autonomie operațională. Altfel, munca hibridă riscă să adâncească diviziunea dintre categoriile profesionale.
Sursa: Playtech.ro
