Prețurile carburanților, în special motorina, au atins un nou nivel care pare să devină permanent, iar pragul de 10 lei pe litru devine din ce în ce mai realist, semnalând un final al perioadei în care aceste prețuri erau considerate normale. Este o schimbare fundamentale pe piața energetică, unde odată cu evoluțiile geopolitice și economice, principalul scenariu al revenirii la prețuri relativ accesibile pare a fi istorie.
Dumitru Chisăliță, expert în energie, afirmă că „există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim” și că, în 2026, momentul de tranziție ar fi deja clar. „Nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri ”ieftine”. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, explică acesta, subliniind că percepția ciclicității din piața energiei este învechită. În trecut, se credea că prețurile se vor ajusta și vor reveni la medii acceptabile, însă această idee nu mai are suport în realitate.
Noile realități sunt influențate decisiv de contextul geopolitic global, în special de războiul din Ucraina, a cărui impact a perturbat regimul echilibrului energetic mondial. „Autonomia energetică este noul lux obligatoriu”, afirmă specialistul, explicând că Europa nu mai cumpără energie doar după cel mai mic preț, ci și după cel mai redus risc. Astfel, s-au încheiat contracte spontane sau pur comerciale, fiind preferate rute lungi, surse sigure și stocuri strategice. Acest lucru face ca, pe termen lung, costurile să fie mai ridicate, iar „orice structură nouă vine cu un nivel de cost mai mare”, spune Chisăliță.
Un alt factor major care contribuie la creșterea prețurilor pe termen lung este declinul capacității europene de rafinare. Trecutul de a fi un centru predominant al industriei petroliere, Europa a ales să închidă rafinării și să reducă investițiile, devenind astfel dependență de importuri de produse finite. „Chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă”, subliniază expertul, atrăgând atenția asupra paradoxului crizei energetice: prețurile adultând de la fluctuațiile de pe piața brutului, dar fiind influențate tot mai mult de capacitățile de prelucrare și distribuție.
Factorii politici și fiscalitatea pun de asemenea o amprentă semnificativă. Taxele și accizele, în creștere în contextul crizei energetice, limitează drastic reducerea prețurilor. Chisăliță afirmă că „chiar și într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, suprataxele, TVA-ul și mecanismele de taxare a carbonului creează un ‘hard floor’ – un nivel sub care prețul nu poate coborî.” În plus, reacția autorităților nu este întotdeauna rapidă, iar deciziile politice adesea sunt dictate de considerente electorale, preferând plafonări temporare sau subvenții, în locul unor măsuri structurale de durată.
Pe termen lung, situația pare a fi definitivată: „motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieței. Este produsul unei lumi care a dispărut”, avertizează Chisăliță. Globul a intrat într-o etapă de instabilitate economică și geopolitică, unde prețurile vor rămâne ridicate, volatilitățile excese și deciziile politice vor fi cele care vor modela viitorul energetic. În aceste condiții, Europa trebuie să se adapteze noilor reguli ale jocului, învățând să gestioneze un echilibru mai scump, mai complex și mai politic.
