10 aprilie 2026
Acasă / Economie / Moștenire în România: Cum se împarte averea FĂRĂ testament
Economie

Moștenire în România: Cum se împarte averea FĂRĂ testament

7 aprilie 2026
Moștenire în România: Cum se împarte averea FĂRĂ testament

Când lipsesc instrucțiunile testamentare, legea stabilește cui revine averea

Moștenirea, un subiect sensibil și adesea generator de dispute, capătă o complexitate suplimentară în cazul în care o persoană decedează fără a lăsa un testament. În astfel de situații, legislația civilă din România stabilește cu precizie ordinea în care rudele defunctului pot beneficia de bunurile rămase, un proces care poate fi mai simplu sau, dimpotrivă, extrem de complicat. Regulile moștenirii legale intră în vigoare și atunci când testamentul existent nu acoperă întreaga avere.

Cine Moștenește și în Ce Ordine

Principiul de bază al moștenirii legale este împărțirea averii defunctului între rudele sale, conform unor clase de moștenitori. Prima clasă este formată din soțul supraviețuitor și descendenți (copii, nepoți, etc.). Aceștia moștenesc în mod prioritar. Dacă există soț supraviețuitor și copii, moștenirea se împarte între aceștia. În cazul în care defunctul nu are copii, dar are soț, moștenirea este împărțită între soț și părinți.

În lipsa descendenților și a părinților, moștenirea revine fraților și surorilor defunctului, împreună cu soțul supraviețuitor. Dacă aceștia nu există, intră în joc bunicii, iar în lipsa acestora, moștenirea este împărțită între rudele colaterale mai îndepărtate, până la gradul al patrulea. Ordinea este strictă și reglementează modul în care averea este distribuită.

Pașii Legali: De La Deces la Moștenire

Procesul de moștenire legală implică mai mulți pași. Primul este declararea decesului și obținerea certificatului de deces. Ulterior, se deschide procedura succesiunii la notarul public. Notarul analizează documentele, identifică moștenitorii și bunurile defunctului. O etapă crucială este reprezentată de inventarierea bunurilor, care poate include proprietăți imobiliare, conturi bancare, vehicule, obiecte de valoare.

Moștenitorii trebuie să accepte sau să renunțe la moștenire, iar decizia trebuie luată în termen util. Acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație notarială, sau tacită, prin acte care indică intenția de a accepta moștenirea. În cazul în care moștenitorii nu se înțeleg cu privire la împărțirea bunurilor, sau dacă apar litigii, procesul poate fi soluționat în instanță.

Importanța Consultanței Juridice

În astfel de situații, consultanța juridică este esențială. Un avocat specializat în dreptul succesoral poate oferi asistență în toate etapele procesului de moștenire, de la clarificarea drepturilor și obligațiilor moștenitorilor, până la reprezentarea acestora în fața notarului sau în instanță. Avocatul poate ajuta la evaluarea averii, identificarea eventualelor datorii ale defunctului și la luarea deciziilor cele mai favorabile pentru clienți.

În luna septembrie, anul trecut, un număr de peste 1.500 de dosare de succesiune au fost înregistrate doar la nivelul sectorului 3 din București, reflectând complexitatea și amploarea acestor procese.

Articole similare