Autoritățile din domeniul agricol și distribuție iau în serios problema disparității uriase dintre prețul de la fermă și cel practicat în supermarketuri, anunțând măsuri menite să corecteze dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare. Într-un context în care consumatorii plătesc adesea prețuri exorbitante pentru carne, lactate sau legume, iar fermierii se confruntă cu dificultăți serioase în a-și valorifica producția, noua serie de măsuri poate avea un impact semnificativ asupra pieței interne și asupra prețurilor afișate la raft.
Revisuirea politicii de adaos comercial
Una dintre principalele initiative vizează introducerea unei limite pentru adaosurile comerciale aplicate produselor din aceeași categorie. În momentul actual, diferențele de preț sunt vaste: în timp ce la ferma de la care pornește producția porcul se vinde cu circa 4,3 lei pe kilogram, în supermarket carnea de porc de proveniență românească ajunge să coste între 20 și 28 de lei per kilogram. În același timp, păcatul major constă în faptul că uneori adaosul comercial pentru produsele autohtone poate ajunge chiar și la 80%, comparativ cu doar 20% pentru cele importate. Potrivit ministrului Florin Barbu, această practică dezechilibrează piața și favorizează, în mod nejustificat, produsele străine, în vreme ce producătorii locali sunt tot mai des forțați să plătească prețuri de import pentru materiile prime sau pentru promovare.
Interzicerea refacturării și eliminarea discounturilor neloiale
O altă măsură critică vizează tipul de relație comercială dintre retaileri și procesatori. În prezent, unii comercianți profită de pe urma producătorilor români, refacturând până la 25% din valoarea produsului pentru “promovarea” acestuia în magazine, după ce vânzarea a avut loc. Florin Barbu explică: „După ce realizează vânzarea acelui produs, comerciantul se îndreaptă către procesatorul român şi îi refacturează până la 25% din valoare, pentru că i-a aranjat acea marfă în magazin sau ‘i-a promovat’ acel produs”. În același timp, autoritățile urmăresc eliminarea practicilor de discount cu preț sub costul de producție, o strategie deseori folosită pentru a scoate din piață produsele locale și a forța fermierii să vândă în pierdere, sustine ministrul.
Investigații de amploare și suspiciuni de practici neloiale
În plus, Florin Barbu a solicitat Consiliului Concurenței să analizeze și să investigheze practicile din lanțul alimentar, mai ales din perspectiva adaosurilor comerciale și a eventualelor comportamente de monopol sau de favorizare a anumitor companii offshore. El susține că fermierii români se văd nevoit să își vândă produsele către firme din Cipru pentru a putea pătrunde pe piață, situație care ridică semne de întrebare în privința echității și legalității acestor tranzacții.
Barbu a relatat și o experiență personală de la un supermarket german, unde a descoperit carne de porc de proveniență spaniolă, aproape de termenul de expirare, la prețuri de 20-28 de lei, în condițiile în care la poarta fermei porcul se vinde cu aproximativ 4,3 lei per kilogram. Acest decalaj uriaș indică un lanț de distribuție extrem de rentabil pentru retaileri, în timp ce fermierii și consumatorii se văd prins între prețuri mici și costuri crescute.
O perspectivă de schimbare în ochii pieței românești
Dacă aceste propuneri legislative și de reglementare vor fi adoptate, efectele asupra pieței locale pot fi semnificative. Consumatorii ar putea beneficia de prețuri mai accesibile, iar producătorii români ar putea fi sprijiniți să își vândă produsele fără a fi nevoiți să accepte condiții dezavantajoase sau practicări comerciale neloiale. În același timp, poziția fermierilor și a companiilor autohtone ar putea fi consolidată, asigurând o competiție mai echitabilă și o distribuție mai corectă a valorii de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
Perspectivele acestor măsuri rămân încă departe de implementare, însă în timp ce autoritățile analizează și vor decide, fermierii și consumatorii așteaptă cu speranță o schimbare notabilă în modul în care prețurile sunt stabilite și practicate în România. Deși procesul de reformă poate fi lent, semnalele de la nivelul guvernului arată o preocupare tot mai mare pentru sănătatea economică a sectorului agricol și pentru protecția consumatorului final.
