Conform News.ro: Identitate națională și populism, sub lupă la cotroceni
Un raport elaborat de un grup de reflecție constituit la Palatul Cotroceni, dedicat definirii identității naționale și instrumentelor populiste actuale, a stârnit un val de critici din partea societății civile. Reproșurile vizează lipsa acurateței științifice și presupusa influență a unor voci prea conservatoare în procesul de elaborare, care nu ar reflecta în mod autentic identitatea națională românească.
Autori considera că identitatea națională românească nu este o esență fixă, ci o construcție în continuă reconfigurare, rezultată din sinteza moștenirilor istorice, culturale și civice diverse. Conform analizelor Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”, pilonii acestei identități includ limba română, memoria istorică, credința creștină și orientarea occidentală, alături de elemente de mentalitate, experiența diasporei și raportarea la proiectul european. În această viziune, identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se completează, iar soluția împotriva populismului rezidă în consolidarea unui patriotism civic, deschis și compatibil cu valorile UE.
„Una dintre cauzele principale ale populismului este, pe lângă expunerea la un discurs antiliberal și antieuropean, proasta guvernare care a caracterizat, din păcate, o perioadă lungă de timp, acțiunea publică în România”, a declarat pentru News.ro, coordonatorul grupului, prof. Sergiu Mișcoiu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Construcția identității naționale și provocarea populistă
Grupul de reflecție „România în Uniunea Europeană” a fost înființat în toamna anului 2025, pe lângă Președinția României, având ca scop discutarea periodică a subiectelor legate de apartenența țării la Uniunea Europeană. Președintele solicită, la intervale regulate, rapoarte de la acest grup. Raportul publicat recent este rezultatul contribuțiilor a 13 membri la cinci întrebări majore, dintre care trei au vizat chestiuni de identitate, iar ultimele două s-au concentrat pe patriotism și populism. Sergiu Mișcoiu și prof. Silviu Rogobete de la Universitatea de Vest din Timișoara au sintetizat aceste contribuții.
Membrii grupului au fost invitați, fără a cunoaște procesul exact de selecție. Sergiu Mișcoiu precizează că nu toți membrii au legătură cu Universitatea Babeș-Bolyai, deși sunt prezenți trei colegi de la această instituție, alături de profesori de la Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea București și de la centre academice independente.
Principala concluzie a raportului privind identitatea este că aceasta și cea europeană nu se exclud, ci se potențează reciproc. Se subliniază necesitatea ca discursul public, în special cel canalizat prin Președinție, să promoveze congruența dintre cele două tipuri de identități, pentru a contracara ideea că acestea se opun și ar conduce la un suveranism cu iz patriotard.
Referitor la populism, se propune un contradicurs al democrației liberale, axat pe valoarea adăugată a organizării democratice pluraliste. Acest lucru nu se poate realiza doar retoric, ci necesită și o guvernare eficientă. Proasta guvernare este identificată ca o cauză majoră a populismului, alături de discursul antiliberal și antieuropean. Este esențială apropierea dintre cetățeni și instituții prin realizări concrete, prin democrație deliberativă și participativă, și o guvernare responsivă la nevoile cetățenilor.
Critici și definiții ale identității românești
Criticile la adresa raportului includ reprezentarea numerică a membrilor de la Universitatea Babeș-Bolyai și presupusa prezență a unor persoane conservatoare care ar fi tolerat un discurs ultraconservator. Coordonatorul grupului, Sergiu Mișcoiu, recunoaște o fragmentare ideologică în grupul de reflecție, care include orientări social-liberale, liberale și conservatoare, reflectând spectrul intelectual din România.
Un alt reproș vizează caracterul neacademic al raportului, fiind descris ca o înșiruire de termeni, fără studii sociologice concrete. Mișcoiu explică faptul că documentul nu este un raport științific, ci unul privind starea de fapt a societății în legătură cu identitatea și populismul, menit să informeze Administrația Prezidențială. Se bazează pe sinteza opiniilor membrilor și nu și-a propus să fie un produs academic riguros.
Identitatea românească este caracterizată, în viziunea raportului, prin credința într-o existență multimilenară pe teritoriul carpato-danubiano-pontic, continuitatea unui popor latinizat, filonul credinței ortodoxe, o dimensiune europeană generată de modernizarea de la secolele XVIII-XIX, influența spațiului post-imperial și proiectul unității naționale cu racordare la valorile occidentale. Aceste elemente, deși valabile de zeci de ani, sugerează o constanță în mentalitatea populației, cu diferențieri regionale care ar merita studii aprofundate.
Raportul include și un istoric specializat pe identitate, cum ar fi Ioan-Aurel Pop, deși nu este menționat explicit în acest fragment. Președintele a participat activ la discuțiile grupului, punând întrebări relevante, iar scopul acestui demers este de a informa și de a alimenta o reflecție mai largă asupra politicilor publice, nu de a stabili definiții stricte sau de a genera decizii imediate.
Sursa: News.ro
