Conform Descopera: Cercetarea asupra modului în care oamenii își reglează emoțiile a scos la iveală un mecanism mai complex și, pe alocuri, neașteptat. Oamenii de știință au descoperit că reevaluarea cognitivă, procesul prin care schimbăm perspectiva asupra unor situații dificile pentru a ne simți mai bine, nu funcționează neapărat așa cum se credea, zonele cerebrale implicate fiind mai subtile decât se anticipase.
Reevaluarea cognitivă, mai puțin previzibilă
Un studiu amplu, publicat în prestigioasa revistă Nature, a analizat date din 40 de cercetări, implicând peste 2.100 de participanți. Scopul a fost să se cartografieze activitatea cerebrală în timpul procesului de reevaluare cognitivă. Surprinzător, cercetătorii nu au găsit legăturile așteptate între activitatea din regiunile creierului asociate cu controlul emoțional și eficiența acestui mecanism. Deși se știa că zone precum cortexul prefrontal, responsabil și cu memoria de lucru, sunt active în timpul reevaluării, conexiunea directă cu reglarea emoțională s-a dovedit a fi mai slabă.
Diferențe greu de detectat în activitatea cerebrală
În experimentele standard, participanții vizionau imagini cu conținut neplăcut și erau rugați să le reinterpreteze pentru a-și diminua starea de disconfort. Cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), cercetătorii au monitorizat fluxul sanguin în creier, indicând zonele active. Comparând datele, s-a constatat că, deși regiunile prefrontale erau implicate atât în momentul trăirii emoțiilor negative, cât și în timpul efortului de a le modifica, simpla lor activare nu garanta o reglare emoțională eficientă. De asemenea, studiul a corelat aceste observații cu chestionare despre frecvența utilizării reevaluării în viața de zi cu zi. Persoanele care raportau o utilizare mai frecventă prezentau o reducere mai mare a activității amigdalei, însă legătura a fost extrem de slabă, necesitând un număr foarte mare de participanți pentru a fi detectată.
Implicații pentru evaluarea stării emoționale
Aceste descoperiri au implicații semnificative pentru modul în care cercetările viitoare vor evalua dificultățile emoționale, în special prin scanări cerebrale. Activitatea unei singure regiuni cerebrale nu ar mai fi suficientă pentru a determina capacitatea unei persoane de a gestiona propriile emoții. Psihologul Maurizio Sicorello, de la Institutul Central de Sănătate Mintală din Germania, a subliniat că „unele dintre regiunile creierului implicate în reglarea emoțiilor nu sunt neapărat aceleași regiuni a căror activitate ne spune cât de bine poate cineva să facă asta”. În viitor, cercetătorii ar putea acorda mai multă atenție interacțiunii dintre diferite regiuni cerebrale și modul în care acestea relaționează cu experiențele personale ale individului.
Sursa: Descopera



