Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat ferm că nu va sprijini reducerea cu 10% a veniturilor personalului din domeniul sănătății, în contextul discuțiilor referitoare la ajustările bugetare pentru sistemul sanitar. Anunțul venit din partea ministrului vine pe fondul presiunii generate de planurile guvernului de a reduce cheltuielile cu personalul medical, idei ce au stârnit nemulțumiri printre cadrele medicale și sindicatele din sistem. Rogobete a subliniat, totodată, intenția de a realiza modificări în modul în care sunt organizate gărzile rezidenților, o măsură menită să optimizeze programul de lucru al acestora, dar și să asigure o mai bună acoperire și siguranță în unitățile sanitare.
### Sistemul de sănătate, pisanță deja sub dimensionare
România se confruntă de ani de zile cu provocări majore în domeniul sănătății. Cu un personal insuficient raportat la populație și cu salarii adesea nesatisfăcătoare, sistemul sanitar a ajuns într-un punct critic. Criza resurselor umane din sănătate a generat rechemări de personal, creșteri ale eforturilor pentru formarea de cadre medicale și, uneori, chiar migrația masivă a medicilor și asistenților către țări cu condiții mai bune de muncă și salarii mai mari.
În acest context, orice măsură de reducere a veniturilor înaintează riscuri majore pentru menținerea calității serviciilor medicale și pentru siguranța pacienților. Prin urmare, poziția Ministerului Sănătății, exprimată explicit de șeful departamentului, reprezintă un semnal clar față de această propunere controversată.
### Modificări în sistemul de gărzi resistă criticilor
Pe lângă respingerea reducerii salariilor, ministrul a anunțat intenția de a aduce modificări în modul în care sunt organizate gărzile rezidenților. În sistemul actual, programul de lucru al medicilor în perioada rezidențiat include multe ore suplimentare, ceea ce duce la epuizare și scăderea eficienței muncii. Noile reglementări vizează, cel mai probabil, ajustarea numărului de ore de gardă, precum și condițiile de desfășurare a acestora, pentru a preveni suprasarcina și pentru a asigura un personal mai odihnit și mai concentrat.
Este un subiect sensibil, în condițiile în care rezidenții sunt adesea considerati coloana vertebrală a sistemului, dar se confruntă cu condiții precare, salarii mici și majorări ale volumului de muncă. În ultima vreme, au existat discuții ferme despre necesitatea unor reforme structurale pentru a îmbunătăți condițiile de lucru și pentru a stopa migrația medicilor tineri în străinătate.
### Reacția sindicatului și perspective
Reacția sindicaliștilor din sănătate nu s-a lăsat așteptată. Aceștia au salutat poziția fermă a ministrului, dar au atras atenția asupra faptului că eventualele măsuri trebuie să fie însoțite de creșteri salariale și de investiții în infrastructură, pentru ca sistemul sanitar să nu continue să se deterioreze. În același timp, sindicatele cer verificări și transparență în privința noilor reglementări privind gărzile, solicitând dialog constructiv cu autoritățile.
Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor fi implementate și dacă ele vor putea răspunde necesităților acute ale unui sistem subfinanțat și supraîncărcat. În mod cert, însă, orice plan care nu ține cont de realitatea din teren riscă să adâncească criza, în timp ce oriunde în Europa se încearcă reforme pentru a atrage și menține personalul medical în țară, România nu a reușit încă să găsească răspunsurile eficiente.
Deocamdată, răspunsul ministrului Rogobete a fost clar: reducerea veniturilor nu este o soluție acceptabilă, iar ajustările pe termen mediu trebuie să vizeze mai degrabă îmbunătățirea condițiilor de muncă și relansarea sistemului de sănătate. În lipsa unor măsuri cu adevărat transformative, criza personalului și a resurselor va continua să afecteze sever serviciile medicale din țara noastră.
