Ministrul Radu Marinescu recunoaște limitele resurselor pentru protecția deținuților care primesc permisii; evadarea de la Rahova ridică îngrijorări privind securitatea penitenciarelor
Evadarea recentă a unui deținut de cetățenie turcă din Penitenciarul Rahova a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului penitenciar din România, într-o perioadă în care autoritățile încearcă să găsească echilibrul între respectarea drepturilor deținuților și asigurarea siguranței publice. În această situație, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat marți seara că resursele alocate pentru supravegherea și protecția deținuților care beneficiază de permisii sunt insuficiente, provocând dezbateri intense despre limitările actuale ale sistemului penitenciar.
Resurse insuficiente pentru asigurarea securității
Ministrul Marinescu a subliniat că, în condițiile în care în România se acordă anual aproximativ 3.000 de permisii de ieșire, sistemul are dificultăți în a asigura un control strict asupra fiecărui deținut pe care îl lasă să plece din penitenciar. „Autoritățile nu dispun de resurse suficiente pentru a-i păzi pe toți deținuții care primesc permisii, mai ales în contextul în care aceștia beneficiază de dreptul de a ieși în mod legal în societate pentru anumite perioade”, a explicat oficialul.
El a adăugat că această situație nu este una obișnuită și nu caracterizează modul în care funcționează, în general, sistemul penitenciar din România. „Astfel de cazuri sunt rare, extrem de rare, și încercăm să gestionăm aceste situații cu toate resursele disponibile. Totuși, realitatea este că, pentru această categorie de libertăți temporare, trebuie să investim mai mult în supraveghere și în tehnologii de monitorizare”, a afirmat Marinescu.
Eșecul sistemului în gestionarea evadărilor
Evadarea recentă a deținutului din Penitenciarul Rahova nu a fost, însă, un caz unic. În ultimii ani, astfel de incidente au ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului de supraveghere și la procesul de acordare a permisilor. Deși inițial s-a crezut că asemenea situații sunt excepționale, evenimentul din Rahova a readus în discuție vulnerabilitățile în gestionarea libertăților temporare ale deținuților.
Reacția opiniei publice și a autorităților a fost promptă, iar numeroase semne de întrebare legate de screening-ul și monitorizarea deținuților care primesc permisii sunt acum puse pe masă. În contextul riscurilor pentru siguranța cetățenilor, există presiuni pentru creșterea nivelului de controale și a resurselor alocate acestei domenii.
Perspective și viitor: îmbunătățiri necesare
Deși ministrul Marinescu recunoaște că situația actuală necesită îmbunătățiri, el insistă că autoritățile își doresc să găsească soluții eficiente pentru a preveni astfel de incidente în viitor. În urma evenimentului, au fost demarate analize interne și au fost revizuite procedurile de acordare a permisilor, cu scopul de a limita riscurile și de a crește siguranța.
Întrebarea rămâne dacă resursele pot fi alocate în mod eficient pentru a face față acestor provocări, în condițiile în care bugetele pentru sistemul penitenciar sunt adesea criticate pentru limitările lor. În același timp, se discută despre necesitatea implementării unor tehnologii moderne, precum supravegherea electronică și sisteme de monitorizare mai eficiente, menite să reducă riscul unor noi evadări.
Viitorul sistemului penitenciar românesc pare să depindă de modul în care autoritățile vor reuși să echilibreze dreptul la libertate al deținuților cu nevoia stringentă de protecție pentru siguranta publică. În condițiile în care astfel de incidente par să devină tot mai frecvente, devine clar că e nevoie de măsuri concrete și de o investiție reală pentru întărirea mecanismelor de control. Doar astfel se poate spera la un sistem penitenciar mai sigur și mai eficient, capabil să prevină evadările și să restabilească încrederea în eficiența justiției.
