Conform Stiripesurse.ro: Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, atrage atenția asupra necesității menținerii în funcțiune a unor grupuri energetice pe cărbune, subliniind că aceasta este crucială pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN). Declarațiile vin pe fondul discuțiilor privind gestionarea crizei energetice și posibilitatea redeschiderii sau menținerii activelor pe cărbune.
Studiul Transelectrica invocat de sindicalist
Pîrvulescu clarifică faptul că nu este vorba despre o redeschidere, ci despre menținerea în funcțiune a patru blocuri de la Oltenia și, în cazuri extreme, a unui bloc închis recent. El invocă un studiu realizat pentru Transelectrica, care ar fi indicat necesitatea menținerii capacităților pe cărbune până la ieșirea din reparația capitală a Unității 1 de la Cernavodă. Conform acestui studiu, trei blocuri pe cărbune ar trebui să rămână active, iar alte două în rezervă.
Sindicatul critică accentul pus pe stocarea energiei în baterii, considerând că România are în continuare nevoie de surse de producție constante. Se ridică întrebarea de ce țări cu un potențial solar mai mare, precum Spania sau Portugalia, nu se bazează preponderent pe această soluție. Pîrvulescu subliniază că România ar pierde anual două miliarde de euro din cauza politicii energetice actuale, costuri suportate de populație și firme.
Importuri masive și export de energie verde
Datele prezentate indică faptul că România a importat anul trecut 18 terawați-oră de energie la un preț ridicat, în timp ce a exportat aproximativ 15 terawați-oră de energie regenerabilă, generând o diferență de peste două miliarde de euro. Se contestă ideea că energia ar fi ieftină, având în vedere sumele substanțiale colectate de la consumatori.
Se aduce în discuție exemplul Bulgariei, care menține în funcțiune 4.600 de megawați pe cărbune, în ciuda investițiilor în stocare și energie fotovoltaică. În contrast, în România se dorește închiderea a încă 700 de megawați, ridicând semne de întrebare asupra raționalității deciziilor.
Problema fundamentală, conform lui Pîrvulescu, este lipsa unor capacități de producție care să asigure energie constant, indiferent de condițiile meteorologice. El susține că sistemul energetic nu poate funcționa fără energie în bandă, iar până la finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, stabilitatea energetică rămâne o provocare.
Menținerea capacităților pe cărbune, soluție pe termen scurt
Pentru gestionarea crizei energetice actuale, pe termen scurt, se propune menținerea capacităților de producție pe cărbune. Sindicalistul afirmă că soluția este efortul de a menține aceste blocuri în funcțiune, mai ales după concedierea a 2.000 de salariați în luna martie. Se avertizează asupra riscului de a ajunge într-o situație critică din cauza reducerii capacităților.
Se critică faptul că reducerea accelerată a producției pe cărbune a dus la creșterea prețurilor energiei, contrar așteptărilor. Noile investiții în capacități energetice sunt analizate și din perspectiva costurilor, Pîrvulescu menționând că unele proiecte ar avea costuri exagerat de mari și nu ar fi competitive pe piață.
Investițiile în mediu, estimate la două miliarde de euro, au crescut costurile de operare ale centralelor pe cărbune, în timp ce guvernele au continuat să impună măsuri de reducere a activității, ducând aceste unități sub pragul de rentabilitate. Se pune sub semnul întrebării logica acestor decizii.
Sursa: Stiripesurse.ro
