Conform Mediafax: Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat înregistrarea vocii sale ca marcă sonoră la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), o mișcare menită să prevină utilizarea neautorizată, dar care ridică semne de întrebare în rândul experților privind eficacitatea sa împotriva clonării vocale cu inteligență artificială. Cererea constă într-o înregistrare în care Meloni repetă de două ori fraza „Eu sunt Giorgia Meloni”.nnScopul declarat al înregistrării, realizată de compania Praxi, este, pe de o parte, descurajarea fraudelor bazate pe imitarea vocii unor personalități publice și, pe de altă parte, consolidarea notorietății acestora. Totuși, experții în proprietate intelectuală semnalează că o astfel de marcă sonoră nu poate împiedica, în mod efectiv, clonarea vocii prin intermediul inteligenței artificiale, tehnologie capabilă să reproducă timbrul, inflexiunile și să genereze mesaje complet noi, pe care persoana respectivă nu le-a rostit niciodată.
Ce protejează, de fapt, marca sonoră
nnMarca sonoră este, în esență, un instrument conceput pentru protejarea produselor și serviciilor comerciale. Exemple celebre includ răgetul leului Metro-Goldwyn-Mayer, sunetul „tudum” al Netflix sau muzica de pornire a Windows 95. În cazul solicitării lui Giorgia Meloni, cererea vizează clase de servicii precum divertismentul, producția artistică, conținutul digital și organizarea de manifestări politice. Această ultimă categorie sugerează o posibilă intenție de a limita utilizarea neautorizată a vocii sale în campanii politice.nnUn profesor de drept comercial, citat de publicația Il Post, consideră că înregistrarea transmite mai degrabă un semnal politic, indicând încercarea premierului de a limita răspândirea mesajelor false prin utilizarea vocii și numelui său. Cu toate acestea, opinia generală a experților este că marca sonoră nu reprezintă instrumentul juridic ideal pentru acest obiectiv specific.
Limitele protecției împotriva clonării vocale
nExperții subliniază o distincție crucială între protecția unei mărci sonore și protecția vocii unei persoane. În cazul unei fraze rostite de o voce umană, protecția juridică a mărcii se referă la înregistrarea concretă, luând în considerare fraza, timbrul, intonația și cadența specifice acelei înregistrări. Aceasta înseamnă că marca nu oferă un control automat asupra oricărui mesaj generat artificial cu vocea lui Meloni. De exemplu, utilizarea unei voci imitate pentru a rosti o altă frază nu ar constitui, în sine, o încălcare a mărcii sonore înregistrate.nnCu toate acestea, măsura ar putea avea un oarecare efect de descurajare. Persoanele nesigure cu privire la limitele protecției juridice ar putea evita să folosească vocea în contexte acoperite de marcă. Totuși, acest efect este considerat mult mai limitat în cazul organizațiilor specializate în producerea și distribuirea de deepfake-uri și dezinformare.
nVocea unei persoane este protejată și prin legislația privind dreptul la imagine și drepturile de autor. În plus, atunci când este considerată un identificator biometric, intră sub incidența protecției datelor personale. Italia dispune, din 2025, și de o prevedere penală specifică pentru deepfake-uri, articolul 612-quater din Codul Penal sancționând astfel de fapte cu până la cinci ani de închisoare. Prin urmare, înregistrarea vocii lui Giorgia Meloni ca marcă sonoră nu poate bloca tehnologia de reproducere a vocii, dar servește ca un instrument suplimentar cu rol juridic și preventiv, menționat în ultimele informații despre acest subiect.
Sursa: Mediafax
