Fraude pentru obținerea ilegală a certificatelor de handicap: o problemă care riscă să deblocheze bugetele locale și să compromită sistemul social
În ultimii ani, sistemul de acordare a certificatelor de handicap din România a fost ținta unor suspiciuni grave de fraudă, iar cazul recente din județul Giurgiu scoate în evidență o rețea bine organizată de înșelătorie care implică medici, intermediari și solicitanti. În timp ce autoritățile încearcă să adapteze mecanismele de control și reevaluare, dovezile despre aparente ilegalități și prejudiciile bugetare continuă să fie tot mai evidente.
Un mecanism de „bolnavi închipuiți” și impactul asupra bugetelor locale
Se pare că un adevărat circuit ilegal funcționează în România pentru eliberarea frauduloasă a certificatelor de handicap. Persoane sănătoase, uneori cu intenția de a obține beneficii financiare sau sociale, recurg la înțelegeri informale cu medici dispuși să semneze documente fără a le baza pe adevărata stare de sănătate. La rândul lor, intermediarii facilitează legătura între aceste persoane și medicii corupți, adesea contra unor sume de bani sau produse alimentare, în unele cazuri chiar fără nicio cheltuială reală, doar pe hârtie.
Un primar din județul Giurgiu, relatează că o parte din bugetul comunal – aproape jumătate – este direcționat către indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, iar acest fapt nu poate fi menținut pe termen lung dacă majoritatea acestor drepturi sunt frauduloase. La Stoenești, o comunitate cu aproximativ 1.900 de locuitori, primarul Dan Vladu afirmă că „este aproape jumătate din buget!” și recunoaște că unele certificate au fost obținute fără a exista probleme medicale reale. Suspiciunile sunt atât de flagrante încât localnicii vorbesc despre cazuri în care beneficiarii au ieșit la pensie doar pe baza acestor documente, fără vreodată să fi avut vreun contact real cu sistemul medical.
Rețele clandestine și efecte în societate
Locuitorii din zonă indică existența unor rețele bine organizate, care implică medici și intermediari. Potrivit relatărilor, medicii acceptă să elibereze acte false, și se pare că aceștia poartă o bună parte din responsabilitate pentru această stare de fapt. „Se duc la doctor, îi dau bani, și, în final, primesc certificatul. Se dă mai departe, se face înțelegeri și, în unele cazuri, beneficiarii ies chiar la pensie fără să fi lucrat vreodată, doar pe baza acestor documente”, susține o localnică.
Situația nu se limitează la un singur locaș sau județ. La Băneasa, o altă comună din același județ, indemnizațiile depășesc 7 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape 42% din bugetul local. În asemenea condiții, existența acestor scheme frauduloase compromite echitatea sistemului și accentuează riscul de a răspândi mai departe un model periculos de corupție și corupere a procesului administrativ.
Reevaluarea și controalele mai stricte, abia la început
Ministerul Muncii a reușit, într-un interval scurt, să reevalueze aproape 28.000 de persoane angajate în această schemă, însă rezultatele au fost îmbouchate cu controale, cu procese de reevaluare și cu verificări ale unor situații care ridică semne de întrebare. În aproape 15.000 de cazuri, procentul celor cu grad de handicap menținut a fost foarte scăzut, iar altele au fost refuzate, suspendate sau reevaluate cu niveluri mai scăzute. Ministrul a declarat că oricând pot fi sesizate organele de anchetă în cazul suspiciunilor de fraudă, iar persoanele implicate în aceste scheme „pot răspunde penal”, dacă se va demonstra că au acționat conștient sau intenționat.
Cu toate acestea, problema fundamentală rămâne legată de mecanismul legal actual. Specialiștii și primarii ard de nerăbdare după modificări legislative care să permită verificări mai eficiente, inclusiv implicarea unor comisii medicale formate din specialiști acreditați în fiecare județ, nu doar evaluările simple și paralele de acum. În lipsa unui control riguros, aceste scheme vor continua să erodeze încrederea și să genereze costuri în creștere pentru stat.
Unda verde pentru schimbări legale și responsabilizarea medicilor
Directorul general al DGASPC Giurgiu recunoaște limitele actualului sistem. Într-un interviu, el povestește despre cum, de multe ori, medicii care semnează actele sunt singurii vinovați pentru această stare de fapt. „Medicii poartă o parte din responsabilitate, pentru că semnează actele fără verificări reale”, afirmă el. În același timp, instituția consideră că, pentru clarificarea situației și prevenirea fraudelor, trebuie adoptate măsuri legislative care să întărească verificările și să implice specialiști în evaluare.
În ciuda acestor măsuri, răspunderea rămâne fragmentată, iar mulți încă speră la o reformă profundă a sistemului, pentru a elimina orice posibilitate de înșelătorie și pentru a proteja fondurile publice. O perspectivă clară și durabilă pare departe de moment, însă anemia în care se află sistemul de evaluare a handicapului solicită urgent o schimbare structurală, însoțită de o responsabilizare reală a tuturor actorilor implicați.
În final, ultimele evenimente și anchete demonstrează că orice sistem, dacă nu e bine supravegheat și reformat temeinic, se poate transforma într-un teren propice pentru ilegalități, iar costurile sociale și financiare devin greu de suportat pentru comunitățile locale și pentru bugetele statului. Momentan, autoritățile încearcă să țină piept acestor probleme, deși soluțiile de moment vor trebui să fie completate de reforme majore pentru a asigura corectitudine, echitate și sustenabilitate sistemului de protecție socială.
