Datorită creșterii constante a influenței tehnologiei, capacitatea noastră de a imagina este tot mai supusă la deteriorare, atrage atenția un articol recent publicat de El Pais. În timp ce scăderea memoriei și atenției sunt discutate pe larg, atrofierea imaginației rămâne un aspect puțin explorat, deși rezultatele studiilor și observările din diferite domenii arată că și această abilitate vitală pentru creativitate și empatie se află în pericol de a se diminua.
De ce dispare imaginația? problemele măsurabile și cele mai puțin perceptibile
Explicațiile pentru această declin nu sunt în totalitate clare și nu pot fi întotdeauna măsurate direct. Spre deosebire de memoria, ale cărei rezultate pot fi cuantificate, sau atenția, evaluată prin capacitatea de a citi pagini consecutive, imaginația rămâne dificil de cuantificat în mod empiric. Totuși, în spațiul creativ și în studiile legate de gândire, se observă o tendință de scădere a capacității imaginative.
Un studiu din 2011 realizat la The College of William & Mary a analizat peste 300.000 de teste Torrance de gândire creativă și a constatat o scădere în rezultatele acestor teste începând cu anul 1990. Asta indică un declin al capacității imaginative în ultimele decenii, un fenomen de natură globală și cu potențiale implicații asupra societății în ansamblul său.
Impactul tehnologiei și consumul excesiv de imagini vizuale
Una dintre cauze principale este răspândirea masivă a tehnologiei și a consumului de conținut vizual rapid și pasiv. La Hollywood, se remarcă o preferință tot mai mare pentru filmele de tip remake, sequel sau prequel, în detrimentul povestirilor originale, o tendință semnalată și de publicații precum The New York Times. În același timp, studiile arată că oamenii petrec aproape 35% din timpul lor cotidian uitându-se la ecran, ceea ce înseamnă aproape șase ore pe zi.
Acest tip de consum de conținut nu cere implicare activă din partea spectatorului, ci doar atenție pasivă. Videoclipurile scurte, extrem de vizuale, nu solicită minții să completeze, să proiecteze sau să susțină imagini mentale. În aceste condiții, se reduce spațiul pentru exercitarea și dezvoltarea imaginației.
Consecințele acestor schimbări nu sunt doar la nivel de creativitate, ci și în capacitatea de empatie și în modul în care interpretăm realitatea. Anumiți specialiști avertizează că această atrofiere a imaginației poate duce la dependență de stimuli exteriori și la un declin al empatiei.
Schimbări în creier și rolul educației în păstrarea imaginației
Creierul uman este extrem de adaptabil, însă această plasticitate riscă să fie afectată de lipsa utilizării anumitor zone. Cercetările psihologului GARY SMALL și ale altora au demonstrat că utilizarea intensă a ecranelor lasă lobul frontal, responsabil de memorie, imaginație și raționament complex, mai puțin activ. Acest lucru poate duce la o „rugine” a unor funcții esențiale ale creierului.
Pentru a contracara această tendință, specialiștii și educația tradițională promovează lectura și jocul imaginar. La o universitate din SUA, profesorul Fernando VALVERDE a implementat un curs în care studenții nu pot folosi tehnologie, pentru a-i ajuta să-și reactiveze imaginația. El explică că timpul petrecut în fața ecranului, inclusiv în grupuri, are un efect negativ în dezvoltarea abilităților imaginare.
Un proces similar de reeducare are loc și în România, unde unii pedagogi încearcă să stimuleze imaginația prin activități care implică cititul și jocul creativ, considerând aceste metode esențiale pentru pregătirea minții pentru provocările moderne.
În același timp, compania MATEL a anunțat în 2022 un parteneriat cu OPENAI pentru crearea unei păpuși Barbie interactive, în care conversațiile AR putea fi realizate prin intermediul inteligenței artificiale. Această inițiativă a ridicat îngrijorări privind reducerea nevoii de implicare imaginară a copiilor în joacă, specialistul Begoña QUESADA susținând că „copiii nu au avut niciodată nevoie ca jucăriile lor să vorbească pentru a prinde viață”.
