Peste 70% dintre români consideră Paștele o sărbătoare religioasă, potrivit unui sondaj INSCOP, în timp ce restul o asociază cu familia sau tradițiile culturale. Semnificația sărbătorilor pascale variază în funcție de generație, cu o importanță mai mare a obiceiurilor pentru cei mai în vârstă.
73,4% dintre cei chestionați în cadrul sondajului au identificat Paștele ca fiind, în primul rând, o sărbătoare religioasă. Această percepție dominantă este completată de alte opinii: 12,1% o consideră o sărbătoare de familie, 6,9% o văd ca pe o tradiție culturală, 5,4% ca pe o sărbătoare comercială, iar 0,9% o percep ca pe o simplă perioadă liberă.
Paștele: între credință, familie și tradiție
Pentru mulți români, Paștele reprezintă o perioadă de îmbinare a tradițiilor religioase cu momente de bucurie și socializare. Slujba de Înviere, mesele festive cu familia și ciocnitul ouălor sunt doar câteva dintre elementele care definesc această sărbătoare. O femeie a mărturisit: „E o sărbătoare sfântă pe care abia o așteptăm. Facem cozonaci, mâncare, împărțim la morți, vin familiile la noi, neamurile. De când eram mică mă lua mama de mână și mă ducea la biserică. Acum i-am adus și eu pe nepoții mei, pe copiii mei.”
Tinerii și copiii percep Paștele ca pe o ocazie de a petrece timp cu familia și prietenii, bucurându-se de tradiții și de atmosfera specifică acestei sărbători. O tânără a declarat: „Timp petrecut cu familia.” O altă fată a adăugat: „Și pentru mine ar însemna cam același lucru, mai e și partea religioasă. Mergem toți în seara de Înviere la Biserică.” O fetiță a completat entuziasmată: „Că ciocnim ouă. Și de data asta știu că o să câștig.”
Participarea la slujba de înviere: o tradiție continuă
Interesul pentru participarea la Slujba de Înviere se menține ridicat. 65,9% dintre respondenți au participat anul trecut la această slujbă, iar 75,6% au declarat că intenționează să meargă și anul acesta. Această statistică reflectă importanța pe care credincioșii o acordă acestei manifestări religioase.
Sondajul INSCOP, realizat în perioada 1-7 aprilie, pe un eșantion de 1.100 de adulți, oferă o imagine relevantă asupra modului în care românii percep și celebrează Paștele.
