Tensiune maximă în Ungaria după alegeri: Partidul Tisza amenință supremația Fidesz
Ungaria se află într-o situație politică tensionată după închiderea urnelor, primele estimări indicând o schimbare semnificativă. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, pare să fi câștigat teren masiv, apropiindu-se sau chiar atingând pragul crucial de două treimi din locurile în Parlament. Această evoluție pune sub semnul întrebării dominația de un deceniu a partidului Fidesz, condus de Viktor Orban. Rezultatul final ar putea fi amânat din cauza procedurilor complicate și a posibilelor dispute juridice.
Calculul locurilor în parlament și așteptarea voturilor
Conform datelor furnizate după închiderea secțiilor de votare, Partidul Tisza ar putea obține un procent semnificativ din voturi, lăsând Fidesz în urmă. Proiecțiile sugerează că noul partid de opoziție ar putea câștiga între 131 și 139 de mandate. Majoritatea de două treimi, necesară pentru schimbări constituționale, se atinge la 133 de mandate. Totuși, incertitudinea persistă.
Numărarea voturilor ar putea dura mai mult decât de obicei. Pentru a garanta secretul votului, în fiecare dintre cele 106 circumscripții individuale se lasă „deschisă” cel puțin o secție de votare. Rolul acesteia este de a verifica voturile cetățenilor cu viză de flotant și ale celor care au votat prin ambasade și consulate. Numărarea finală a acestor pachete de voturi va avea loc abia peste câteva zile.
Posibile dispute electorale și jocul juridic
Alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată. Opoziția a monitorizat secțiile de votare pentru a preveni posibile fraude, în timp ce Fidesz a acuzat Partidul Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență reciprocă a generat dovezi vizuale care ar putea fundamenta contestații.
O posibilă fraudă înregistrată în ziua votului trebuie contestată într-un interval scurt de timp, chiar dacă rezultatul final nu este stabilit. Comisiile electorale locale ar putea fi depășite de valul de plângeri. Procesele s-ar putea muta de la Comitetul Electoral Național la Curia (Curtea Supremă) și ulterior la Curtea Constituțională. Aceste căi de atac se supun unor termene extrem de scurte.
În cazul în care contestațiile sunt validate, în una sau mai multe circumscripții, alegerile ar putea fi reluate. Legislativul prevede ca noua sesiune parlamentară să fie convocată într-un termen de 30 de zile de la scrutin. Rezultatele finale oficiale ar putea fi anunțate abia în luna mai.
În ciuda proiecțiilor, în cazul unui parlament fragmentat, rolul președintelui republicii, Tamas Sulyok, va fi determinant. În cazul în care nu se poate forma o majoritate, președintele ar putea solicita lui Orban să formeze un nou cabinet. Dacă niciun premier nu este votat de Parlament în 40 de zile, șeful statului este obligat să dizolve legislativul și să convoace din nou alegeri în termen de 120 de zile.
Sursa: Libertatea
