Conform Gândul: Personalitatea, un nou factor în longevitatea activă
Aspectele legate de alimentație, mișcare și interacțiuni sociale sunt esențiale când vorbim despre îmbătrânirea sănătoasă, însă cercetătorii pun tot mai mult accentul pe un element mai puțin explorat: personalitatea. Un studiu desfășurat în Sardinia, Italia, o regiune recunoscută pentru numărul mare de centenari, sugerează că trăsăturile de caracter joacă un rol semnificativ în calitatea vieții la vârste înaintate.
Factorii personalității, cheia unei vieți împlinite la vârsta a treia
Psihologul MARIA CHIARA FASTAME de la Universitatea din Cagliari a coordonat o echipă de cercetători care au investigat modul în care personalitatea influențează capacitatea noastră de a gestiona provocările și de a ne raporta la mediul înconjurător. Această influență, spun specialiștii, se traduce în obiceiuri și comportamente care ne ajută să rămânem activi și să ne menținem o stare bună de sănătate pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Stabilirea rolului exact al personalității în procesul de îmbătrânire este complexă, deoarece acesta este un fenomen multidimensional, influențat de genetică, mediu și stil de viață. Zonele Albastre, precum cea din Sardinia, oferă un context ideal pentru astfel de cercetări, permițând izolarea și analiza unor factori specifici.
Studiul, desfășurat pe 125 de seniori din Sardinia
Cercetarea condusă de MARIA CHIARA FASTAME s-a axat pe o comunitate din Sardinia, comparativ cu o altă zonă cu un profil socio-economic și cultural similar, dar situată în afara regiunii cu longevitate sporită. Au fost analizate 125 de persoane, cu vârste cuprinse între 71 și 101 ani, locuitori în ambele regiuni.
Participanții au fost evaluați prin intermediul unor teste, chestionare și interviuri detaliate, care au cuprins aspecte legate de sănătatea fizică și psihică, stilul de viață, hobby-uri și cele cinci dimensiuni majore ale personalității: deschiderea către experiențe noi, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și nevrotismul. Ipoteza de bază a studiului era că persoanele cu trăsături de personalitate mai adaptative vor beneficia de o calitate superioară a vieții.
Curiozitatea și dorința de nou, asociate cu longevitatea
Rezultatele studiului au relevat un aspect interesant: locuitorii din Zona Albastră nu au înregistrat scoruri semnificativ mai mari la capitolul calității vieții raportată la sănătate, comparativ cu grupul de control. În schimb, s-a observat o diferență notabilă în ceea ce privește trăsătura „deschidere către experiențe noi”. Aceștia au demonstrat o curiozitate accentuată, o dorință mai mare de a explora idei noi și de a încerca activități inedite.
Mai mult, locuitorii zonei cu longevitate sporită au prezentat o mai bună capacitate de a face față situațiilor dificile, o inteligență emoțională superioară și au alocat mai mult timp activităților recreative care stimulează mintea și corpul. Atunci când au fost analizate datele la nivel general, s-a constatat că un nivel ridicat al deschiderii către noi experiențe se corelează cu o stare psihologică mai bună și o implicare crescută în activități de timp liber. Pe de altă parte, un nivel ridicat de nevrotism a fost asociat cu o calitate percepută a vieții mai scăzută.
Autorii studiului subliniază că personalitatea nu prelungește direct viața, ci influențează alegerile și comportamentele individului. O persoană curioasă și angajată intelectual este mai probabil să caute experiențe noi, să își cultive relațiile sociale, să își dezvolte hobby-uri și să rămână activă mental și fizic pe parcursul vieții. Astfel, personalitatea contribuie la formarea unor piloni ai unei îmbătrâniri sănătoase, alături de alimentație și exercițiu fizic.
Totuși, cercetătorii atrag atenția asupra limitărilor studiului, care a fost observațional și de dimensiuni reduse. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili o legătură cauzală clară între personalitate și longevitatea sănătoasă.
Sursa: Gândul
