Liderii financiari globali, reuniți recent la Washington, constată că instrumentele instituțiilor financiare internaționale sunt limitate în aplanarea efectelor crizelor geopolitice. Dependența tradițională de leadershipul Statelor Unite pentru rezolvarea acestor crize nu mai oferă aceeași siguranță, transmiteau surse apropiate dezbaterilor.
Optimismul fragil și amenințarea Ormuz
Participanții la întâlnirile Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale au trecut rapid de la pesimism la un optimism moderat. Acesta s-a datorat semnalelor că Iranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz. Totuși, optimismul s-a diminuat rapid după noi atacuri asupra navelor comerciale și blocarea din nou a traficului prin strâmtoare, o rută vitală pentru transportul global.
FMI și Banca Mondială au promis pânã la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare afectate de criza energetică globală. De asemenea, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile pentru combustibili, recunoscând totodată că evenimentele geopolitice determină evoluțiile majore ale economiei mondiale. ”Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite și Iran.”, a declarat Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council.
Mohammed Al-Jadaan, ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, a subliniat că nu va putea prevedea o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor circula din nou liber prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri rezonabile de asigurare.
Prognoze economice revizuite
FMI a redus ușor prognoza de creștere economică globală pentru 2026 la 3,1% în scenariul cel mai optimist. Totuși, a avertizat că economia mondială ar putea înregistra o creștere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, instituția nu exclude intrarea economiei globale în recesiune.
Economia mondială abia începea să își revină după șocul tarifelor comerciale impuse anul trecut de administrația Donald Trump, când războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a generat o nouă criză energetică. Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au subliniat că o serie de șocuri globale, de la pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina până la conflictul din Orientul Mijlociu, demonstrează diminuarea rolului Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale.
Noi strategii și incertitudini
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă prin care țările G20, FMI și Banca Mondială să coordoneze acțiuni pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte. Criza actuală pune presiuni suplimentare pe bugetele, inflația și datoria publică în multe economii emergente. Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, ministrul Finanțelor din Lesotho, a menționat că succesiunea rapidă de șocuri economice face dificilă planificarea pentru economiile mici și vulnerabile.
”Tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”, a declarat Kevin Chika Urama, economistul-șef al Băncii Africane de Dezvoltare. Oficiali europeni au menționat, în discuții private, că deblocarea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru stabilizarea economiei globale. Mai multe state încep să își regândească strategiile energetice și comerciale pentru a face față unei lumi tot mai fragmentate și unor prețuri ridicate ale energiei.
Sursa: News.ro
