Conform Stiripesurse.ro: Omenirea se află în fața unui risc real de extincție până în anul 2100, amenințată de armele biologice create cu ajutorul inteligenței artificiale și de un potențial război nuclear, urmat de o iarnă devastatoare. Aceste pericole extreme se clasează în fruntea unei liste de 17 amenințări majore la adresa sănătății și supraviețuirii globale, conform unei noi evaluări realizate de Comisia Lancet. Experții avertizează că, deși probabilitatea producerii lor este scăzută, consecințele ar putea echivala cu o apocalipsă dacă liderii mondiali nu acționează rapid.
Aceste riscuri, inclusiv utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale pentru crearea de arme biologice, și un eventual conflict nuclear cu foamete globală, au fost identificate ca fiind cele mai severe în următorii 75 de ani. Ele se situează deasupra altor amenințări semnificative, precum reducerea fondurilor pentru ajutorul umanitar de către statele bogate, criza climatică și malnutriția infantilă.
Scenarii de Apocalipsă și Impactul lor
Raportul Comisiei Lancet subliniază că aceste amenințări nu acționează izolat, ci interacționează, necesitând o abordare integrată. Cu toate acestea, experții indică existența unor „căi realiste de acțiune” pentru fiecare dintre ele.
Profesorul Christopher Murray, copreședinte al comisiei, a subliniat importanța deciziilor prezente: „Deciziile luate astăzi de lideri vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare”. Pentru a evalua gravitatea fiecărei amenințări, comisia a utilizat indicatorul „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY), care măsoară anii de viață sănătoasă pierduți din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature.
Lista completă a amenințărilor majore
Pe lângă riscurile catastrofale legate de inteligența artificială și războiul nuclear, lista celor 17 amenințări majore include o gamă largă de pericole. Acestea includ poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția copiilor și colapsul climatic, dar și conflictele convenționale, reducerile ajutorului extern, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
Potrivit raportului, pentru a fi incluse pe această listă, amenințările trebuiau nu doar să aibă potențialul de a cauza pierderi semnificative de ani de viață sănătoasă, dar și să existe soluții posibile pentru combaterea lor.
Prăpastia dintre națiuni și impactul ajutorului extern
Comisia a evidențiat și discrepanțele dintre țările bogate și cele sărace. În timp ce în regiunile cu venituri mari, bolile netransmisibile precum obezitatea și problemele de sănătate mintală domină amenințările la adresa sănătății, în țările cu venituri scăzute, factori precum nivelul redus de educație au un impact mai mare.
De asemenea, tăierea ajutoarelor internaționale pentru sănătate reprezintă o amenințare majoră. Multe țări donatoare, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, au anunțat reduceri semnificative ale finanțării. O prăbușire a ajutorului internațional ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate până în 2100, cu aproape 70% din aceste pierderi înregistrate în Africa Subsahariană, regiune deja afectată de malnutriția infantilă.
Concluziile Comisiei Lancet, formate din 35 de experți, vor fi prezentate la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin. Evaluarea va fi actualizată anual pentru a monitoriza evoluția acestor amenințări și a identifica noi riscuri.
Sursa: Stiripesurse.ro


