Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, avertizează că zona euro se confruntă cu riscul unei noi creșteri a inflației și încetinirii economice din cauza noului șoc energetic, accentuat de conflictul din Strâmtoarea Hormuz. Oficialul BCE solicită guvernelor din Uniunea Europeană să adopte măsuri de sprijin fiscal bine țintite pentru a proteja gospodăriile vulnerabile, fără a exacerba presiunile inflaționiste.
Noi provocări pentru economia europeană
Într-un discurs susținut la Berlin, Christine Lagarde a subliniat că actuala perioadă este marcată de o serie de șocuri succesive, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică. Aceste evenimente au culminat cu un nou conflict militar, care a dus la închiderea Strâmtorii Hormuz, „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”. Lagarde a precizat că evoluția economică rămâne profund incertă, iar riscurile sunt considerabile. BCE analizează în prezent informațiile pentru a stabili răspunsul adecvat de politică monetară, având în vedere impactul potențial al acestui nou șoc asupra inflației și creșterii economice.
Pierderea de petrol, estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global, ar putea conduce la creșterea prețurilor la energie. Lagarde a menționat că piețele par să considere perturbarea ca fiind una de scurtă durată, însă evoluția ulterioară va depinde de durata conflictului și de modul în care prețurile mai mari la energie se vor transmite în inflația de bază. Dacă conflictul se încheie rapid, impactul economic ar putea fi limitat. În caz contrar, efectele se vor extinde nu doar prin costuri energetice mai ridicate, ci și prin pierderea unor inputuri critice, cum ar fi heliul, îngrășămintele și metanolul.
Rolul crucial al politicilor fiscale
Președinta BCE a subliniat importanța crucială a politicilor fiscale în contextul actual. Guvernele se confruntă cu presiunea de a proteja gospodăriile de creșterea prețurilor la energie. Lagarde a explicat că măsurile bazate pe preț, cum ar fi reducerile de taxe și plafonările, pot reduce temporar inflația, dar pot distorsiona semnalul de preț și descuraja consumul eficient de energie. Măsurile bazate pe venit, deși pot proteja cetățenii, pot stimula cererea și pot face mai dificilă încetinirea inflației.
BCE recomandă ca măsurile de sprijin să fie temporare, bine țintite și să păstreze semnalul de preț, pentru a proteja categoriile vulnerabile fără a agrava inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală. În 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice au fost echivalente cu 1,7% din PIB, făcând politica fiscală net expansionistă. Lagarde a avertizat că guvernele care încearcă să atenueze fiecare șoc pentru fiecare gospodărie riscă să submineze sustenabilitatea fiscală.
Perspectivele inflației și acțiunile BCE
Pentru a combate efectele acestui nou șoc, BCE va continua să monitorizeze cu atenție durata perturbării și amploarea transmiterii prețurilor energiei în inflația generală, pentru a calibra în mod corespunzător răspunsul de politică monetară. Lagarde a reafirmat angajamentul BCE de a menține stabilitatea prețurilor, asigurând astfel revenirea inflației la 2% pe termen mediu. Răspunsul băncii centrale va depinde de datele economice și de modul în care acestea reflectă evoluțiile din zona euro.
