Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august decizia definitivă într-un proces crucial cu Guvernul privind plata restanțelor salariale către magistrați. Miza financiară depășește 5 miliarde de lei, iar în primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară.nnDecizia amânată de ÎCCJ vizează un recurs în acest caz complex. Curtea de Apel București admisese în luna mai acțiunea introdusă de Înalta Curte, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești definitive.nnInstanța de fond a stabilit că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. În caz de neconformare, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Neplata drepturilor salariale, un atentat la dreptul de proprietate
Înalta Curte de Casație și Justiție a argumentat în cererea de chemare în judecată că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive, unele vechi de peste zece ani, încalcă dreptul de proprietate al magistraților, aceștia deținând titluri executorii. Mai mult, ÎCCJ acuză Guvernul că, prin refuzul de a achita aceste sume, afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea actelor de justiție.nnÎn timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește ca CCR să clarifice dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale ce depășesc limitele aprobate prin legea bugetului de stat.nnDe asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la o decizie a instanței europene.
Conflict constituțional invocat de premierul interimar
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Premierul a susținut că instanța s-ar fi substituit atribuțiilor puterilor executivă și legislativă în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.nn”Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a invocat prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, conform cărora elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Restanțe salariale din majorări retroactiv stabilite
În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Fondurile erau destinate acoperirii plăților restante rezultate din hotărâri judecătorești.nnAceste restanțe provin din majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General pentru alinierea la decizii anterioare ale instanțelor. Majorările au caracter retroactiv, începând cu anul 2018. Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Sursa: Digi24
