Un scandal a izbucnit în sistemul judiciar, după ce un avocat a ridicat semne de întrebare cu privire la utilizarea inteligenței artificiale într-o hotărâre a Tribunalului București. Alexandru Morărescu, avocatul uneia dintre inculpatele dintr-un dosar de corupție, a observat cenzurarea unor cuvinte considerate nepotrivite și a sugerat că un program de inteligență artificială ar fi modificat documentul. Curtea de Apel București a cerut acum Tribunalului să explice dacă a folosit AI în redactarea deciziei.
Acuzații de cenzură și suspiciuni
Problema a ieșit la iveală în contextul unui apel într-un dosar în care DNA a investigat fapte de corupție legate de tranzacții imobiliare ilegale. În primă instanță, Tribunalul București a pronunțat condamnări cu suspendare și cu executare pentru mai mulți inculpați. Avocatul Morărescu a semnalat că în cuprinsul hotărârii au fost modificate cuvinte din declarațiile apărării, sugerând o posibilă intervenție a unui program de inteligență artificială. El a menționat exemple concrete, precum transformarea adjectivului „manipulativă” într-o formă cenzurată și alterarea unor expresii precum „Sfatul Popular” sau cuvântul „stipulat”.
Avocatul a subliniat că astfel de modificări pot afecta înțelegerea contextului și a intențiilor autorilor declarațiilor. El a argumentat că, având în vedere inexistența unor astfel de modificări în declarațiile originale și în rechizitoriu, utilizarea lor în hotărâre ridică suspiciuni serioase. Procurorul de ședință a încercat să minimalizeze problema, sugerând că ar putea fi vorba despre autocorectări.
Inteligența artificială și justiția: o colaborare controversată?
Avocatul Morărescu, contactat de presă, a declarat că nu este surprins de posibilitatea utilizării inteligenței artificiale în sistemul judiciar, menționând o întâlnire cu o persoană care i-ar fi prezentat un program capabil să analizeze datele din dosare și să ofere un pronostic în privința soluției. Potrivit avocatului, acest program ar fi fost testat într-un proiect-pilot la Tribunalul Militar Iași. Programul ar fi fost capabil să identifice discrepanțe și să prezinte starea de fapt rezultată din dosar.
Avocatul a precizat că, în urma unui test efectuat, programul s-a raportat la rechizitoriu ca și cum acesta ar fi fost adevărul absolut, ridicând semne de întrebare privind obiectivitatea. Avocatul a subliniat că, dacă se confirmă utilizarea neautorizată a inteligenței artificiale în cazul aflat pe rolul Curții de Apel, hotărârea ar putea fi anulată și cazul ar trebui rejudecat.
Reacția Curții de Apel și implicațiile
Curtea de Apel București a admis cererea avocatului și a solicitat Tribunalului București să clarifice dacă a folosit inteligența artificială la redactarea hotărârii. Această decizie marchează un moment important în dezbaterea privind utilizarea tehnologiei în justiție și ridică numeroase întrebări cu privire la transparența și corectitudinea procesului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii nu a emis până în momentul de față niciun comunicat.
Sursa: Libertatea
