Iranul a intensificat monitorizarea cetățenilor săi prin utilizarea unor tehnologii avansate de recunoaștere facială, dezvăluie o anchetă recentă coordonată de publicațiile Le Monde și Forbidden Stories. La fel ca în alte regimuri autoritare, autoritățile iraniene au implementat un sistem de supraveghere de masă, capabil să identifice și să urmărească persoanele în timp real, chiar și în mulțimi mari sau pe videoclipuri încărcate pe rețele sociale.
Tehnologia de recunoaștere facială și modul de funcționare
Software-ul folosit pentru această supraveghere se numește FindFace, un produs dezvoltat de compania rusă NtechLab. La prima vedere, acesta pare un simplu program de identificare facială, însă în realitate el permite crearea unor profiluri detaliate ale fiecărei persoane, precum și a unei „hărți sociale” a relațiilor și conexiunilor dintre indivizi. Cu ajutorul său, autoritățile pot descifra rapid mișcările cetățenilor, chiar și în spații publice și private, precum magazine, stații de metrou sau locali comerciale.
Această tehnologie permite, de exemplu, identificarea rapidă a protestatarilor sau persoanelor suspectate, chiar și după zile sau săptămâni. Nima Fatemi, cercetător iranian specializat în tehnologii de supraveghere, explică: „În trecut, când voiau să facă față unui protest, trebuiau să trimită toate forțele pe stradă. Acum, pot să înregistreze totul și să descarce videoclipurile de pe rețelele sociale, ca să identifice fiecare persoană și să o ridice mai târziu, când au resurse pentru interogatoriu”.
Contracte și structuri de acoperire, un mecanism de supraveghere invizibil
Un aspect alarmant al anchetei îl reprezintă modul în care regimul iranian a achiziționat această tehnologie. Documentele arată că, pentru a ascunde adevărata sursă și amploare a implementării, statul a folosit companii intermediare, promovând o rețea de firme de fațadă. Printre acestea se numără două entități denumite generic „BPO”, care au cumpărat software-ul cu sume de milioane de riali. Expertul în securitate digitală Ali subliniază: „Nu vor să rămână urme. Nu există înregistrări, nici evidențe. Toate aceste companii de fațadă colaborează între ele. Ministerul Informațiilor, Gărzile Revoluționare și alte entități dețin propriile companii și se ajută reciproc”.
Această rețea de structuri permite regimului să funcționeze ca un mecanism de supraveghere omniprezent, capabil să monitorizeze pe oricine, oriunde s-ar afla. Sistemul operează cu baze de date oficiale, precum cele cu fotografii din pașapoarte sau permise de conducere, dar și cu imagini capturate de camere din spații publice sau private.
Capabilități și vulnerabilități – un sistem cu erori costisitoare
Chiar dacă tehnologia nu este infailibilă și poate genera greșeli, autoritățile par să nu fie preocupați de aceste defecte. „Chiar dacă e lent, chiar dacă are defecte și erori, pot fi mulți oameni nevinovați prinși. Nu cred că pe autoritățile le preocupă dacă sistemul de recunoaștere facială a fost defectuos la momente diferite”, afirmă experții.
Aceasta înseamnă că în unele cazuri, persoanele nevinovate pot fi supuse arestărilor abuzive, iar erorile sistemului pot duce la persecții nedrepte. Într-un context politic încă tensionat, aceste vulnerabilități pot fi exploatate pentru a disciplina sau reprima populația, mai ales într-un moment în care situația din Iran devine tot mai dificilă după moartea liderului suprem Ali Khamenei. Ali avertizează: „Acum regimul luptă pentru supraviețuire și nu arată milă nimănui. Este mult mai greu pentru iranieni să se ridice împotriva aparatului de stat”.
Implicații globale și controversele NtechLab
Compania rusească NtechLab, creatorul software-ului FindFace, a devenit o figură controversată în scena mondială. Inițial lansat în 2018 în timpul Cupei Mondiale FIFA din Rusia, software-ul a fost apoi adoptat în diverse regiuni pentru supraveghere publică, fiind utilizat de poliție, servicii de securitate și operatori comerciali.
De-a lungul timpului, NtechLab a devenit subiectul sancțiunilor din cauza implicării sale în încălcări grave ale drepturilor omului. În 2023, Uniunea Europeană și Statele Unite au impus restricții asupra companiei, acuzând-o de sprijin pentru reprimarea protestelor, arestări arbitrare și monitorizarea opozanților actuali sau potențiali ai regimului de la Kremlin.
Pe măsură ce Iranul își perfecționează sistemele de supraveghere și le integrează tot mai adânc în structurile de control, se întrevăd perspective îngrijorătoare pentru libertățile civile și drepturile omului. Inclusiv pentru cărțile de vizită ale progresului tehnologic, întrebarea rămâne dacă astfel de sisteme pot fi controlate sau dacă, odată activate, devin de neoprit. Într-un climat geopolitic în continuă schimbare, răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi observate pe termen mediu și lung, atât în Iran, cât și în alte regiuni unde regimurile autoritare își extind arsenalul tehnologic.
