Un nou președinte a fost ales în Irak, în timp ce țara se confruntă cu multiple crize. Abdul Latif Rashid Amidi, un fost consilier prezidențial, a câștigat scrutinul, venind în contextul tensionat al războiului dintre SUA și Israel, care afectează profund Irakul. Alegerea a avut loc la mai bine de două luni de la termenul constituțional.
Contextul instabil al alegerilor
Parlamentul irakian a ales un nou președinte într-o perioadă dificilă. Țara este prinsă în conflictul dintre SUA și Iran, cu milițiile susținute de Iran atacând baze și facilități americane, dar și infrastructura energetică. Statele Unite și Israel au răspuns cu atacuri aeriene, care au vizat milițiile, provocând victime în rândul armatei irakiene. Războiul și închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran au afectat grav exporturile de petrol, vital pentru economia irakiană. Situația politică internă este, de asemenea, complexă.
Un fost consilier președinte
Amidi, membru al partidului Uniunii Patriotice din Kurdistan, este un nume familiar în politica irakiană. Anterior, a consiliat alți doi președinți, Jalal Talabani și Fouad Massoum. În primul tur de scrutin, Amidi a obținut 208 voturi, surclasând ceilalți 15 candidați. După ce niciun candidat nu a obținut majoritatea necesară în primul tur, parlamentul a trecut la un al doilea tur de scrutin, unde Amidi a acumulat 227 de voturi, asigurându-și victoria.
Provocări viitoare pentru președintele Amidi
Mandatul președintelui Amidi vine cu responsabilități majore. Conform Constituției irakiene, acesta are la dispoziție 15 zile pentru a desemna candidatul nominalizat al celui mai mare bloc parlamentar pentru a forma un guvern. Irakul se confruntă cu probleme economice și de securitate. Ilie Bolojan, premierul României, a subliniat importanța stabilității în regiune, în timp ce Nicușor Dan, președintele României, nu a comentat oficial rezultatul alegerilor. Experții în politică externă, precum Mircea Geoană, atrag atenția asupra riscurilor implicate de instabilitatea din Irak. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a menționat necesitatea eforturilor diplomatice pentru a găsi soluții pașnice. Călin Georgescu, într-o declarație controversată, a sugerat un rol mai mare pentru România în stabilizarea regiunii. George Simion, liderul AUR, a cerut o poziție fermă a României față de amestecul puterilor străine.
