România în fața unui val de atacuri cibernetice, majoritatea atribuite actorilor pro-Rusia
Statele române se confruntă cu o creștere alarmantă a atacurilor cibernetice, majoritatea fiind legate de prezența și influența Rusiei în regiune. În ultimele luni, instituțiile publice din țară au fost vizate de peste 10.000 de incidente zilnice, susține Radu Miruță, oficial al Ministerului Apărării Naționale. Deși nu sunt precizate exact instituțiile cele mai vulnerabile, este clar că amenințările cibernetice fac parte dintr-un peisaj complex de război hibrid, mai ales în contextul tensionat legat de situația geopolitică regională.
Ministrul Miruță a subliniat că România a dezvoltat o structură solidă pentru protecție cibernetică, inclusiv o echipă specializată la nivel național, dedicată nu doar apărării proprii, ci și sprijinirii altor instituții. „Monitorizăm în fiecare zi și vedem mai mult de 10.000 de atacuri, iar acestea acoperă o gamă largă de metode și motivații”, a explicat oficialul într-un eveniment organizat de grupul editorial The Economist.
Riscuri multiple legate de securitatea digitală și impactul asupra societății
Miruță a atras atenția asupra faptului că nu doar atacurile cibernetice tradiționale reprezintă o amenințare. Discuția despre securitatea digitală trebuie extinsă pentru a include și răspândirea de informații false și manipularea percepțiilor publice prin tehnici avansate de dezinformare. „Europa trebuie să aibă claritate în acest domeniu”, a adăugat oficialul. În opinia sa, lupta împotriva algoritmilor folosiți pentru dezinformare poate fi combătută și prin utilizarea propriilor algoritmi, într-un efort de a contracara manipularea digitală.
De altfel, experiența României și a altor state din regiune evidențiază faptul că Rusia continuă să fie principalul suspect în spatele acțiunilor de hacking și campaniilor de dezinformare. Poziția geografică la Marea Neagră și rolul de membru NATO și UE fac din țară o țintă prioritară pentru operațiuni hibride, care combină atacuri cibernetice, propagandă și activități destabilizatoare.
Atacuri de amploare, implicarea actorilor statali și motivațiile din spatele lor
Un semnal de alarmă a fost tras și de Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, care a declarat la începutul lunii martie că România înregistrează o creștere semnificativă a atacurilor de tip DDoS. Acestea vizează în special blocarea accesului la site-uri și aplicații oficiale, influențând funcționarea administrativă și serviciile publice.
Cîmpean a explicat că aceste atacuri sunt în mare parte opera unor grupări pro-Rusia, precum Noname057(16), active de mai mult timp și afiliate cu interesele Kremlinului. „Aceste grupări lansază atacuri de tip DDoS ca parte a strategiilor de război hibrid ale actorilor statali. În același timp, există și grupări motivate financiar, care profită de pe urma acestor activități”, a menționat oficialul.
El a subliniat că motivațiile acestor atacuri sunt atât politice, cât și financiare, ceea ce face ca modalitățile de răspuns și prevenție să fie extrem de complexe. În contextul agravării tensiunilor internaționale, astfel de operațiuni devin o componentă esențială a războiului digital, vizând destabilizarea mentalităților și influențarea deciziilor politice și cetățenești.
Printre măsurile deja inițiate se numără consolidarea infrastructurii digitale și colaborarea internațională pentru identificarea și descurajarea actorilor implicați. Cu toate acestea, oficialii români avertizează în continuare asupra pericolului crescut al acestor activități, alimentate de conflictele regionale și de interese geopolitice. În luna aprilie 2023, datele oficiale indică faptul că aceste atacuri au continuat să fie o prioritate pentru autorități, fiind monitorizate în mod constant și combătute prin măsuri speciale de apărare cibernetică.
