Conform Digi24: Fraudele online continuă să se diversifice, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți majore în identificarea și tragerea la răspundere a infractorilor. Procurorii clasează numeroase dosare penale din cauza lipsei datelor concrete despre autorii înșelătoriilor, subliniind că prevenția rămâne cel mai eficient scut.
Digi24.ro a analizat documente judiciare care confirmă clasarea a 15 dosare penale în care victimele au reclamat pierderi financiare în urma unor escrocherii online. Aceste scheme implică adesea păcălirea persoanelor pentru a furniza date bancare sau pentru a oferi acces la dispozitive personale, cum ar fi telefoane sau calculatoare, prin intermediul unor aplicații de tip „AnyDesk”.
Metodele folosite sunt variate. Oamenii sunt atrași de false platforme de investiții, vândători pe platforme online introduc date bancare pe linkuri suspecte primite de la presupuși cumpărători, sau sunt sunați de prefăcuți reprezentanți ai unor instituții. Rezultatul este, invariabil, pierderea unor sume de bani, în funcție de soldurile conturilor victimelor. Un exemplu recent este o schemă prin care românii primesc mesaje false despre amenzi de circulație, cu linkuri malițioase pentru plată. De asemenea, a persistat o metodă în care pretinși reprezentanți ai Băncii Naționale a României solicitau date personale sub pretextul unor credite false deschise pe numele victimelor, cerând mutarea fondurilor în conturi „sigure”. Aceste metode se multiplică constant, iar apariția unor noi tactici de înșelătorie este rapidă.
Dificultăți în identificarea autorilor schemelor online
Din cele 15 dosare analizate de Digi24.ro, clasate în perioada mai-iunie 2026, doar în două cazuri prejudiciul a fost recuperat. Acest lucru s-a întâmplat datorită raportării rapide a tranzacțiilor frauduloase către bănci, înainte ca infractorii să poată retrage fondurile sau să le transfere către portofele de criptomonede.
În majoritatea cazurilor, autoritățile nu au reușit să stabilească identitatea exactă a infractorilor, invocând lipsa datelor concrete, dincolo de o adresă IP sau un nume de cont. Un exemplu dintr-o ordonanță de clasare menționează: „În urma verificărilor efectuate cu privire la numărul de telefon utilizat și la firma de tranzacționare, nu s-au putut obține date concrete care să conducă la identificarea autorilor (…) în acest caz concret, interesul social nu justifică angajarea în continuare a resurselor investigative ale organelor judiciare pentru a obţine tragerea la răspundere penală a autorilor faptei, care nu au putut fi identificaţi în ciuda eforturilor depuse de către organele de cercetare penală”.
Alte argumente pentru clasarea dosarelor includ: „În lipsa unor date tehnice, respectiv probe directe sau indirecte, lipsa unor detalii cu privire la beneficiarul transferurilor efectuate, adrese IP, s-a apreciat că nu pot fi obţinute indicii care să conducă la identificarea autorilor și nu se mai întrevăd activități investigative realiste de identificare”. Un alt dosar menționează că făptuitorii au folosit adrese IP din Thailanda. Totodată, într-un caz, s-a constatat că „nu s-a putut identifica persoana care a accesat platforma de plată în care s-au introdus datele cardului persoanei vătămate şi nici punctul de compromitere a cardului”.
Printre motivele generale invocate pentru clasarea dosarelor se numără utilizarea unor mijloace de operare cunoscute, pentru care există numeroase campanii de informare, prejudicii nu deosebit de mari, lipsa de diligență a persoanei vătămate, precum și disproporția dintre eforturile investigative și gravitatea faptei, mai ales în cazul transferurilor către portofele digitale de criptomonede.
Prevenția, cel mai bun antidot împotriva fraudelor online
Deși raportarea cazurilor la autorități și bănci poate duce la recuperarea prejudiciului în anumite situații, prevenția rămâne esențială. Pentru a evita escrocheriile legate de platformele de investiții, se poate consulta secțiunea „alerte investitori” a Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), unde sunt publicate entitățile neautorizate. Digi24.ro a documentat anterior cazul unui român din Belgia care a pierdut mii de euro din cauza unei astfel de scheme.
Alte sfaturi generale pentru a preveni înșelătoriile online includ:
Nu divulga informații personale sensibile la telefon, deoarece instituțiile publice nu solicită astfel de date. Verifică întotdeauna autenticitatea apelurilor, sunând înapoi la numărul oficial al instituției. Nu accesa linkuri suspecte primite prin SMS sau email. Verifică adresa reală a site-ului sau a expeditorului, căutând eventuale greșeli sau modificări ale denumirii. Tratează cu prudență reclamele și articolele care promit câștiguri rapide sau garantate. Nu introduce date personale, de card sau de logare pe site-uri necunoscute și nu trimite copii ale actelor de identitate sau cardurilor către persoane necunoscute.
Sursa: Digi24
