România, mai preocupată ca niciodată de siguranța națională: ce spun recentul sondaj INSCOP
În condițiile unei atmosferi geopolitice tot mai tensionate, cercetarea recentă realizată de INSCOP Research scoate la iveală puncte de vedere relevante despre modul în care românii percep și prioritizează aspectele legate de siguranța națională. Într-un context în care întreg regiunea est-europeană rămâne în alertă, această diagnoză a opiniei publice oferă o perspectivă clară asupra nivelului de preocupare și asupra percepției riscurilor cu care se confruntă țara.
Studiul, comandat de Strategic Thinking Group, a fost realizat în două faze distincte, între 23-27 februarie și 3-13 martie 2026, folosind interviuri în fața a mii de respondenți. Scopul principal a fost evidențierea atitudinilor românilor față de problemele legate de securitate, atât cea internă, cât și cea externă, într-un climat geopolitic marcat de tensiuni crescute în vecinătate și de amenințări sofisticate de natură cibernetică, teroristă sau de destabilizare regională.
Încrederea în instituțiile de siguranță și percepția riscurilor
Rezultatele sondajului indică o preocupare sporită a românilor față de siguranța națională, dar și o anumită scepticism față de capacitatea autorităților de a gestiona eficient toate aceste riscuri. În opinia majorității, securitatea nu mai este doar o chestiune de poliție sau armată, ci a devenit un subiect de discuție amplu, ce include aspecte de comunicare, educație civică și colaborare internațională.
Un element central al cercetării îl reprezintă nivelul de încredere în instituțiile responsabile cu asigurarea securității. “Conform datelor, doar jumătate dintre respondenți manifestă încredere în forțele armate și poliție, restul exprimând îngrijorări legate de subfinanțarea sau ineficiența unor structuri responsabile pentru apărarea națională,” afirmă analistii. În special, percepția asupra vulnerabilității în fața amenințărilor cibernetice și a amestecului extern pare să fie un motiv de îngrijorare majoră pentru o parte semnificativă a populației.
Rationalizarea resurselor și prioritățile naționale
Discuțiile legate de alocarea resurselor pentru securitate și apărare au fost, de asemenea, în centrul preocupărilor respondentilor. Chiar dacă România beneficiază în ultimii ani de sprijin european și NATO, mulți români consideră că bugetele alocate pentru apărare trebuie să fie sporite și direcționate mai eficient, pentru a face față noilor forme de amenințare. “Majoritatea respondenților consideră că România trebuie să fie mai pregătită, atât în domeniul militar, cât și în cel tehnologic, pentru a asigura o apărare adecvată,” notează reprezentanții INSCOP.
De asemenea, cercetarea dezvăluie o anumită preocupare legată de vulnerabilitățile identitare și socio-economice ale țării, precum și de necesitatea unei îmbunătățiri în domeniul informației și al comunicării între cetățeni și stat. În era digitală, percepția despre siguranța națională nu mai este doar o chestiune de forță militară, ci include și stabilitatea socială și economică.
Concluzii și perspective
Pe măsură ce tensiunile geopolitice din regiune continuă să persiste, încrederea publicului în capacitatea României de a se proteja la nivel național pare să oscileze, însă dorința de consolidare a securității devine tot mai explicită. Autoritățile române trebuie să tintească nu doar întărirea armamentului și a resurselor, ci și o comunicare eficientă pentru a liniști și pentru a explica măsurile luate în domeniu publicului.
Pentru următorii ani, principalul challenge rămâne adaptarea la noile tipuri de amenințări și creșterea nivelului de încredere al cetățenilor în instituțiile statului. În plus, dezvoltarea unei strategii integrate care să combine eforturile militare, militancia civică și colaborarea internațională va fi esențială pentru ca România să își păstreze independența și stabilitatea într-un mediu regional din ce în ce mai complex.
