Conform Descopera: Femeile independente, ținte ale acuzațiilor de vrăjitorie
Istoria ne arată o latură întunecată în care independența financiară a femeilor era adesea interpretată ca un pericol, transformându-le pe acestea în ținte ale acuzațiilor de vrăjitorie. În Europa și coloniile americane, femeile care moșteneau averi, își construiau afaceri sau practicau meserii considerate exclusiv masculine erau expuse unui risc sporit de a fi stigmatizate și acuzate de practici oculte.
Putere economică, risc social
Un caz elocvent este cel al Katerinei Harrison, o văduvă din Connecticut. După decesul soțului, a devenit cea mai bogată femeie din Wethersfield, administrându-și singură ferma moștenită. Într-o epocă în care autonomia feminină era greu acceptată, ea nu s-a recăsătorit, ci și-a dedicat energia creșterii animalelor, producției de bere, torsului lânii și apiculturii. Descrisă ca fiind inteligentă, hotărâtă și vocală, Harrison practica chiar și astrologia. nnÎn 1668, aceasta a fost acuzată de vrăjitorie, acuzațiile incluzând divinația, vindecarea și utilizarea puterilor supranaturale pentru a-și spori profiturile și a afecta afacerile vecinilor. Un croitor a susținut chiar că, din cauza influenței ei, a cusut greșit mânecile unei haine de șapte ori la rând. Deși dovezile erau fragile, Harrison a fost condamnată, iar magistratul i-a cruțat viața, dar a alungat-o din oraș.nnAcest episod subliniază un tipar identificat de istoricul american Carol F. Karlsen: femeile care moșteneau proprietăți, într-o societate unde averea era concepută să rămână în mâinile bărbaților, erau disproporționat de des acuzate de vrăjitorie.
Vindecătoarele, între respect și suspiciune
Fenomenul nu s-a limitat la America. Un studiu realizat de cercetătoarea Philippa Carter arată că, în Europa secolelor XVI și XVII, femeile care activau în domenii precum medicina, producția alimentară, creșterea animalelor sau industria lactatelor aveau un risc mai mare de a fi acuzate de vrăjitorie.nnVindecătoarele erau în mod special vulnerabile. Femeile care foloseau plante medicinale, asistau nașteri sau tratau răni erau adesea respectate în comunitățile lor. Cu toate acestea, instituțiile religioase și academice au început să le prezinte drept practicante ale magiei. Deja în 1325, papa Ioan al XXII-lea avertiza asupra femeilor care practicau medicina fără educație formală.nnCazul lui Agnes Sampson, o vindecătoare scoțiană executată în urma proceselor de vrăjitorie din North Berwick, demonstrează cât de periculoasă putea deveni această stigmatizare. Peste jumătate dintre acuzațiile formulate împotriva ei vizau activitatea sa de vindecătoare.nnAstăzi, termenul de „vrăjitoare” a ajuns să simbolizeze intuiția și independența feminină, de la tarot la astrologie. Cu toate acestea, eticheta păstrează o istorie tulburătoare, fiind folosită de-a lungul secolelor pentru a sancționa femeile care dobândeau autonomie, autoritate și putere economică.
Sursa: Descopera
